Portobello - Unusable things

Nu e doar cea mai mare piata de antichitati din lume. E cel mai colorat si plin de viata targ, asa cum l-am putea numi. Portobello are ceva unic, un spirit aparte.

Si-a luat numele dupa orasul caraibean cucerit in 1739 de Amiralul Veron. Piata a fost infiintata la finele anilor ’60 si, pentru o lunga perioada, a fost autorizata sa se "desfasoare" doar sambata. Abia in 1927 autoritatile au permis ca piata de antichitati sa fie deschisa zilnic.

O strada lunga de mai bine de un kilometru, cu buticuri de tot soiul, cu tarabe, oameni de toate culorile, limbi ce se amesteca si mirosuri ce te ametesc. Aici, vechiturile sunt la mare inaltime. Unele sunt opere de arta, unicate ce asteapta sa fie admirate intre piesele de colectie ale bogatilor. Altele sunt doar lucuri nefolositoare, de care s-au descotorosit unii. "Unusable things", cum ar zice englezii. Exotic. Britanici, francezi, japonezi, germani si italieni. Multi italieni. Majoritatea turistilor cumpara tricouri pe care scrie

"I love London" sau celebrul anunt din metroul britanic "Mind the gap" - varianta romaneasca a bucuresteanului "Atentie la spatiul dintre tren si peron". Doar colectionarii autentici pun zeci de intrebari si negociaza. In Portobello mai gasesti fructe si legume proaspete, lalele olandeze si discuri originale cu Frank Sinatra.

Targul se termina in Notting Hill Gate - punctul din care incepe cartierul cu lumea buna a Londrei. Iar Portobello isi datoreaza celebritatea si filmului "Notting Hill", caci o parte din filmari s-a realizat aici.