Portret "da" bucurestean

Cine sunt bucurestenii? O intrebare cu mai mult de doua milioane de raspunsuri. Cum sunt ei? Ce-i uneste si ce-i separa? Se aseamana ei? Pot fi deosebiti pe strada? Haideti sa incercam sa schitam un portret-robot de bucurestean.

AVANTAJE. Buletinul de Bucuresti ne asigura multora dintre noi sansa la un loc de munca mai bine platit, posibilitatea de a ne intalni cu Mama Natura pe strada sau doar vecinatatea cu cel mai tare club din tara. Pentru multi insa, este un motiv suficient de mandrie

Cine sunt bucurestenii? O intrebare cu mai mult de doua milioane de raspunsuri. Cum sunt ei? Ce-i uneste si ce-i separa? Se aseamana ei? Pot fi deosebiti pe strada? Haideti sa incercam sa schitam un portret-robot de bucurestean.

Despre Bucuresti stim ca a aparut din necesitati comerciale si de aparare si ca a fost atestat, la 20 septembrie 1459, de catre voievodul cu tepe ucigatoare. Totusi, asezarea dintre Codrii Vlasiei exista deja cu cel putin 100 de ani mai devreme. Fapt demonstrat arheologic. Orasul se dezvolta incet, dar abia dupa unirea celor doua principate capata dimensiunile de capitala. De altfel, acesta este momentul cand bucuresteanul nu mai este doar cel nascut aici. Capitala atrage locuitori din toate colturile celor doua provincii. Si de atunci nu mai contenesc sa vina spre Bucuresti urmasii lui Stefan cel Mare - doua exemple dintre cele mai bune fiind Andreea Marin si Mihaela Radulescu.

RUDELE LUI BUCUR SI ALIATII. De aici porneste mutatia genetica ce va duce la nasterea buletinului "da" bucurestean si va fi urmata de multe altele, provocate de migratiile locuitorilor din jurul Capitalei sau chiar dinspre alte tinuturi si plase spre Calea Victoriei (nu inspre Ilfov, cum se intampla acum). Cum toti acesti oameni n-au incaput pe bulevardul prim pavat din tara - sub numele de Podul Mogosoaia - , orasul a tot crescut. Fiecare val de migratie a accentuat trasformarea orasului si a bucuresteanului.

Greu de spus cine este bucurestean cu adevarat, pentru ca putini sunt cei care se pot lauda ca au aici radacini mai adanci decat parintii. Greu de spus ce-i face pe unii "mai bucuresteni" decat pe altii si cand sau cum devii cu adevarat os de vrednic locuitor al Capitalei. Nu rar auzi in autobuz cate o ocara de genul: "Bine ca v-a facut Ceausescu bucuresteni pe toti moldovenii!". O vorba de ocara fara de folos, dar partial adevarata. La 1800, Bucurestiul ar fi incaput intr-o garnitura mai lunga de tren. Cam 32.000 de persoane. Rudele lui Bucur Ciobanul, probabil. Inainte de cel de-al doilea razboi mondial, in Capitala nu se calcau pe picioare decat vreo 400.000 de persoane. Intre timp, numarul lor a crescut cam de sase ori.

POPULATIE. Despre Bucuresti se pot spune multe, dar daca ar fi sa o facem in doar cateva cuvinte, aglomeratia ar fi unul dintre ele

MAHALAGII. "Provincialii" nu au prea multe cuvinte de lauda la adresa celor veniti din Capitala: increzuti, smecheri, repeziti s.a.m.d. Nu de putine ori mahalagii. Pe internet, primul rezultat al unei cautari dupa cuvantul "bucurestean" este un ghid care te invata cum sa conduci precum un adevarat posesor al permisului eliberat de Politia din Udriste. Fara respect pentru legi si pentru ceilalti participanti la trafic. Chiar asa o fi? Cert este ca viata in cel mai mare oras al tarii te schimba. Distantele sunt altele decat in Targu-Frumos si, daca ar fi sa-ti saluti vecinii precum se obisnuieste pe la bunici, ti-ar trebui cate o zi intreaga si abia ai reusi sa iesi din cartier. Este insa asta suficient pentru a spune ca bucuresteanul este altfel?

STATISTICA. Sa incercam sa luam evidentele si sa vedem cum stam statistic. Cel putin pe hartie, in Bucuresti, numarul de someri este mai mic decat in restul tarii. Tot aici gasesti cele mai scumpe vile, dar si cele mai insalubre camine de nefamilisti. Daca ajungeti vreodata pe Strada Salubritatii, s-ar putea sa-l cunoasteti si pe nea Marcel, cu casa de pamant pazita de caini comunitari. "Pe mine sa ma duci la bloc? Mai bine ma omori. Io, de’o viata, asa ma stiu. Ma spal la lighean cu apa de la put." Cinci minute face nea Marcel pe jos pana la tramvaiu’ 5. E adevarat ca tot in Bucuresti sunt cartiere intregi supravegheate cu camere de luat vederi, invelite in termopane, in care lumea nu circula decat cu masini de la 20.000 de euro in sus. Ca si nea Marcel, tot bucuresteni se cheama ca sunt. Cei mai multi dintre bucuresteni locuiesc insa la bloc. Adica abia incap in jurul mesei din bucatarie si viseaza sa se mute la case cu bucatarii de 40 de metri patrati sau sa sparga peretele spre sufragerie si sa-si faca bar in casa.

Salariul mediu in Bucuresti este de 273 de euro. O medie acoperind atat vanzatoarele de paine sau de la stand, cat si fotbalistii, country managerii si publicitarii. Evident, prima categorie, cea mai prost platita, este cea mai numeroasa. Ca veniturile nu sunt atat de mari cat ar fi tentati sa creada unii nebucuresteni, o dovedesc si cozile care se fac la bancomate in anumite zile ale lunii.

Densitatea mare de mega/ultra/ hipershopuri ne face sa ne gandim ca pe bucuresteni ii caracterizeaza obiceiul de a iesi seara sau in week-end la cumparaturi. Un obicei pe care economistii il preamaresc ca pe un adevarat motor al economiei. Sa fie! Tot statistic se demonstreaza ca cei mai multi romani consumatori de droguri sunt de pe malurile Dambovitei. Cel putin unul din cinci bucuresteni a avut contact cu drogurile macar vizual. Asta este o alta performanta, dar nu stim cui foloseste.

GAZELE NE OMOARA. Bucuresteanul traieste cam ingramadit si consuma mai mult decat castiga; paradoxal, cei mai multi se plang ca nu isi cunosc vecinii (cu exceptia celor care traiesc cu ochiul lipit de vizor). Bucuresteanul petrece cel putin o ora din fiecare zi in masina, fie ea personala sau vreo rata RATB; numarul masinilor din Capitala este de trei ori mai mare decat in tara. Bucuresteanul (unul la volan, unul pe jos, statistic vorbind) este, implicit, cel mai poluat locuitor de capitala europeana. Bucuresteanul care nu conduce ocupa locul din dreapta si citeste ziarul; de regula tabloide, preferate din cauza dimensiunilor - usor de rasfoit in troleibuz sau in metrou (spre deliciul celor ce le citesc peste umarul cumparatorului). Bucuresteanul, in fine, divorteaza mai acatari decat restul romanilor.

Una peste alta, nu poti spune, de la distanta: "Iata bucuresteanul!". Pentru ca asemanarea principala dintre cele 2,2 milioane de locuitori ai Capitalei este tocmai deosebirea.

SCHITA

Locuieste la bloc Castiga zece milioane "pa" luna Petrece o ora "pa" zi in masina Citeste tabloide Este "pa" jumatate moldovean Are o jumatate "da" masina