Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un primar a decis ca persoanele ce primesc de mâncare la cantina săracilor să presteze şi ore de muncă în folosul comunităţii, ca o răsplată că le înţelege necazul şi le asigură o pâine pe masă zi de zi. Dar ideea a stârnit atâta înverşunare, încât primarul a fost „răsturnat” de asistaţii răsculaţi. Și nu o dată, ci de două ori într-un an.
Acum trei ani, Petre Mărginean, primarul din Deva, uitându-se pe listele de ajutoare sociale care plecau, într-o formă sau alta, către electoratul sărac al municipiului, a realizat că se face o nedreptate tocmai celor cu care soarta nu a fost dreaptă. O parte din sărmanii oraşului primeau, fără să facă mai nimic, ajutoare cât veniturile unei familii în care ambii părinţi lucrau. „Aveam familii care încasau peste 2,600 de lei din tot felul de ajutoare cumulate: venit minim garantat, ajutor pentru susţinerea familiei, alocaţii de stat, indemnizaţii de hrană. Sunt familii în ţară unde părinţii sunt angajaţi cu carte de muncă şi care muncesc greu pentru a-şi putea întreţine familia şi a-şi trimite copiii la şcoală şi care nu beneficiază de aceste sume”. Aşa că a decis să schimbe ceva. Nu să taie ajutoarele, lucru care ar fi fost şi ilegal, şi imoral. Dar s-a gândit că ar fi corect ca aceia care primesc să şi dea ceva la schimb. Și a hotărât că e sănătos să îi pună la lucru. „La venirea mea în primărie, erau în jur de 500 de asistaţi social. Nu am avut nimic împotriva celor care nu au venituri şi nu îşi pot întreţine familia, dar am considerat necesar ca toţi aceia care primesc anumite ajutoare din partea consiliului local, din partea primăriei, să şi presteze o anumită muncă la schimb, la curăţenia în parcuri, la igienizarea anumitor clădiri”, explică, acum, Mărginean.
Orele de muncă pe care trebuiau să le presteze erau direct proporţionale cu cantitatea de hrană primită. Iar hrana era considerată mai mult decât suficientă pentru un om. Iată exemplul unui meniu pentru trei zile al unei singure persoane: un kilogram şi jumătate de carne, un litru de ulei, un kilogram şi jumătate de portocale, margarină, fasole cu costiţă, un kilogram de ţelină, un litru de lapte, jumătate de kilogram de iaurt, trei pâini.
Dar noua regulă introdusă de primar a declanşat o adevărată isterie în oraş, iar asistaţii social s-au revoltat în masă: „Nu se rentează pentru mâncarea aia să lucrezi pe frigul ăsta”; „E o bătaie de batjocură, mi se pare prea absurd”; „Nu-i bine să ne puie la muncă pentru cantină, lucrul ăsta nu a fost niciodată!”.
Revoluția celor care nu vor să muncească
Dar lucrurile aveau să se întoarcă dramatic împotriva primarului care a avut această iniţiativă. Pentru că, în tăcere, se pregătea revoluţia asistaţilor social, deranjaţi că trebuie să muncească pentru mâncare. „Nu l-aş mai vota nici cu capul tăiat! Să lucrez atâta pentru două pâinici şi un pui din ăla mic?”. Şi nu l-au mai votat. În masă. În 2016, Petre Mărginean a candidat pentru un nou mandat, din partea Partidului Naţional Liberal. Şi a pierdut alegerile. După niciun an, învingătorul său a intrat la închisoare pentru abuz în serviciu şi conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Aşa că scaunul edilului a rămas din nou gol şi s-au mai organizat încă o dată alegeri. Acum, Petre Mărginean, plecat din PNL, a decis să candideze din partea unui partid cu un scor mult mai bun la nivel naţional: PSD. Dar culoarea politică diferită nu a creat confuzie în rândul asistaţilor votanţi care l-au ţinut minte. Aşa că a pierdut a doua oară în decurs de un an. Astăzi, este convins că i se trage şi de la decizia de a-i trimite pe unii la muncă. „Este unul dintre motivele care au dus la ne-alegerea mea. E o măsură nepopulară până la urmă, dar nu puteam să mergem cu această situaţie la infinit. Cineva trebuia să îşi asume această decizie pentru că este la mijloc banul public, al oamenilor care muncesc de dimineaţa până seara. Eu cred că în orice comunitate civilizată fiecare trebuie să muncească pentru un venit”. Acum, ieşit din politică, priveşte în urmă şi susţine că nu îi pare rău pentru ce a decis atunci şi a rămas cu o lecţie de viaţă despre cum văd unii viaţa. „Îmi aduc aminte de o mamă care spunea că nu înţelege cum de este pusă să muncească pentru porţia de mâncare a copilului ei. Când orice părinte îşi dă viaţa şi munceşte în primul rând pentru copiii lui”.
Mai bine flămânzi dcât la muncă
Astăzi, experimentul lui Mărginean nu a crescut numărul de muncitori în oraş, ci a scăzut dramatic numărul de consumatori. Oamenii pur şi simplu au renunţat să mai mănânce decât să muncească. Cam un sfert dintre ei mai vin la cantină să îşi ia porţiile de hrană rece cuvenite. La fiecare campanie electorală, Guvernul a tot majorat indemnizaţia de hrană, aşa că acum beneficiarii pleacă încărcaţi cu saci de alimente, la propriu. E mult mai multă mâncare decât poate consuma o familie. Şi totuşi, spectrul muncii alungă, aşa cum e şi cu zicala: „Lenea e cucoană mare şi nu cere de mâncare”. Niculina Lăcătuş, o tânără de 22 de ani, e prima care a renunţat la cantină după introducerea „regulii Mărginean”. „Nu sunt «papabilă» (sic!) de lucru. Şi e mult, zece zile lucrătoare pentru două porţii. Dacă era o zi, două, da! Şi ne mai dă şi mâncare puţină şi nu se merită. Ne mai dă şi mâncare care nu se poate găti”. „Adică ce vă dă şi nu se poate găti?”, întrebăm. „Cartofi şi morcovi”.
Decizia fostului edil din Deva e privită cu ochi buni de întreprinzătorii corecţi din România, care s-au săturat să bată ţara în lung şi în lat în căutare de forţă de muncă, de oameni dispuşi să lase comoditatea deoparte şi să se apuce de lucru. Unii au căutat atât de mult, încât s-au convins că în unele părţi tocmai primarii sunt cei care încurajează creşterea numărului de asistaţi social. „Cei mai mulţi primari folosesc aceste persoane ca ştampile sigure de vot, condiţionându-i astfel: dacă nu votezi, nu ai să mai primeşti ajutor social. Edilii sunt cei mai interesaţi să îi aibă în mână şi să îi utilizeze ca masă de manevră o dată la patru ani. De-aia, asistaţii sunt cei mai conştiincioşi votanţi şi cei mai fideli pentru că ştiu că, lunar, domnul primar le întinde acolo nişte bani”, este de părere fermierul Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
„Nu se poate treaba asta, domnule, să mâncăm pentru mâncare. Aia trebuia să o dea la copii doar aşa, că se dă cantină la oameni săraci”, asistat social
2600 de lei/lună încasau unele familii din Deva din cumularea diferitelor ajutoare sociale. Sumă pentru care nu au vrut să muncească sub niciun chip
