Sefi de promotie care raman in tara

Sef de promotie la facul-tate. Un titlu mai mult decorativ, care nu inseamna nimic in Romania. Angajatorii de aici nu au incredere in calitatea invatamantului romanesc. Si nici n-au mare nevoie de genii... Desi n-au nici un privilegiu pentru stradania lor, cei mai multi dintre premianti se incapataneaza sa ramana in tara. Pentru ca "povestea asta ne priveste pe toti", spun ei.

Un titlu gaunos, care nu inseamna nimic pentru angajator si de pe urma caruia eminentul nu se alege cu nimic concret. In Romania, sa termini o facultate cel dintai nu e decat o curiozitate in CV.

Unii au muncit din greu sa fie primii, la altii asa s-a nimerit. In fiecare an universitar, la sfarsit se trage linie si se aduna. Pentru sefii de promotie din tara noastra nu se bat marile companii pentru a-i angaja, nici nu se inghesuie sponsorii sa-i premieze cine-stie-ce. "Varfurile" Universitatii din Bucuresti, de exemplu, au fost recompensate anul acesta cu 300 RON si o diploma.

PARCURS PROFESIONAL. Unii si-au urmat visul si cariera ideala, altii inca mai spera la ea. Unii au ales sa plece in strainatate, pentru ca tara nu i-a mai incaput. Printre cei zece sefi de promotie intervievati, care au absolvit dupa anul 2001, se numara acum cercetatori, asistenti universitari, manageri, medici rezidenti. Cei mai multi fac mastere, doctorate, deschizandu-si multiple posibilitati de cariera. Oana Nastase a terminat Studii Europene in 2003 la Facultatea de Litere din Bucuresti. Are o asociatie, e manager de proiect la o firma internationala si asistent universitar. "Nu mi-am trecut vreodata in CV ca am fost sefa de promotie. Crezi ca-i intereseaza pe angajatori? Doar la burse si cand am dat examen pentru postul de asistent universitar a contat cat de cat", recunoaste tanara.

Cristian Anastasiu, licentiat de nota 10 al Facultatii de Stiinte Politice in 2003, recunoaste ca a fi sef de promotie e mai mult un titlu decorativ. "Firmele ar trebui sa aiba drept carte de vizita faptul ca au printre angajati seful de promotie de la x facultate, dar nu e asa." Cristian lucreaza acum intr-un trust de presa, selecteaza filme si formate de emisiuni.

Inginerul Dan Simion nu se gandea in timpul facultatii ca va ajunge sa lucreze in domeniul asigurarilor. Tanarul a terminat Facultatea de Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice la Politehnica. A studiat si in Germania si in Italia. A constatat ca doar ca recomandare peste hotare "da bine" sa spui ca ai fost primul din generatia ta. "E mai mult o satisfactie personala", spune acesta.

Mihai Constantinescu e cercetator la Centrul de Cercetari Arheologice din cadrul Academiei Romane inca din timpul facultatii. A terminat primul Facultatea de Istorie in 2004. Recunoaste "cu jena" ca si-a trecut in CV ca e sef de promotie, crezand "cu naivitate" ca acest lucru va conta.

VISURI SI DECEPTII. Nu toti cei cu care am vorbit si-au atins idealul in ceea ce priveste slujba. Pentru unii, terminarea facultatii a coincis cu trezirea la realitate. Oana Guth a terminat Facultatea de Limbi Straine, sectia araba-rusa, in 2005. Lucreaza ca asistent la o firma mare, una dintre "the big four". "Ceea ce fac acum nu-mi face placere. Mereu am fugit de matematica si economie", recunoaste. Visul Oanei e sa aiba propria firma de traducere. Gihan Velisa a sperat toata studentia ca va lucra la centrala atomo-nucleara de la Cernavoda. Acum un an a terminat Facultatea de Fizica, Specializarea Fizica Tehnologica. A ajuns asistent cercetare si ii place mult ceea ce face. Marturiseste ca vrea sa ajunga printre cei mai buni cercetatori, ba chiar director de institut. "Un mediu de lucru placut, o remunerare corecta a efortului depus si sa-ti permiti si timp liber din cand in cand." Astfel vede jobul de vis Mihai Niculescu, sef de promotie la Facultatea de Transporturi din cadrul UPB.

DE CE-AU RAMAS? Tinerii intervievati au spus, majoritatea, ca mai intai vor sa-si incerce norocul in tara, iar emigrarea nu li se pare "reteta fericirii". "Daca voi considera ca nu sunt apreciata in tara, voi pleca. Ma simt intai datoare sa fac ceva aici si, momentan, mi-am gasit locul", spune Oana Nastase, sefa de promotie la Studii Europene. Mihai, cercetatorul in arheologie, spune ca numai o oferta irezistibila l-ar determina sa plece. Cu toate acestea, nu face scene de patriotism ieftin. Nu si-ar bate gura sa convinga pe altcineva sa ramana in tara. "Nu fiti tampiti, plecati incotro vedeti cu ochii doar daca aveti sansa sa faceti ceea ce va aduce satisfactii profesionale si intelectuale", isi rezuma tanarul parerea. Cristian, cel care a terminat cu 10 Facultatea de Stiinte Politice, regreta ca nu a ramas in Florenta la propunerea unui profesor de a-i fi asistent. "Atunci a fost o mare greseala. Acum n-as mai avea de ce sa plec, am ce face aici." Raluca, actualmente rezidenta la un spital de chirurgie maxilo-oro-faciala, nu exclude ideea unei plecari, depinde cat de tentanta e oferta. Pentru Oana Guth, de la Limbi Straine, plecarea e exclusa din motive personale. "Ma despart greu de locurile cunoscute. Dar ma uit cu jind la prietenii mei din afara care muncesc cat muncesc, apoi isi permit sa calatoreasca o luna." Mihaela Doaga, premianta de la Limbi Straine, Specializarea Engleza, promotia 2005, are un sfat pentru cei care vor sa plece fara sa se gandeasca de doua ori. "Zicea Camus undeva: indiferent daca vrem sau nu, «povestea asta ne priveste pe toti»."

LUCIZI. Cu toate ca au ales sa ramana in tara, tinerii cu care am stat de vorba n-au numai cuvinte de lauda pentru Romania. In afara de cultura, peisaje si oamenii calzi, n-ar mai fi multe de spus la capitolul "de bine". Toti se plang de salariile mici, de lipsa de profesionalism, de promovarea nonvalorilor, de coruptie, de infrastructura jalnica. Dan Simion, inginerul profilat momentan pe asigurari, critica nivelul scazut in domeniul educatiei si al sanatatii si paradoxul ca importam bunuri, manageri, idei din strainatate, fara a acorda sanse resurselor autohtone. Cristian, tanarul de la Stiinte Politice, condamna lipsa de perspectiva a politicienilor. Raluca, cea care viseaza sa devina chirurg de top, se plange de sistemul bazat pe pile, de servilismul natiei noastre si de lipsa de loialitate a oamenilor. Oana Guth s-a confruntat cu exemple clare de coruptie: a pierdut doua burse din cauza birocratiei si coruptiei. "Am riscat sa merg pe calea cea dreapta. In cazurile astea nu ai decat doua solutii: sa pierzi sau sa castigi. Eu am pierdut", reflecta ea amar.

LA POLITICA… INAPOI. Implicarea tinerilor in politica e vazuta ca o solutie, atat timp cat o fac altii. "Parintii mei nu au avut oi, eu nu am lucrat la Securitate, am terminat o facultate, vorbesc agramat doar cand sunt beat si nu imi place sa dorm la serviciu. Ce sanse as avea eu sa devin om politic?", se intreaba retoric Mihai arheologul. Nici absolventul de stiinte politice nu e entuziasmat de idee, mai ales dupa ce sistemul i-a impus sa se reorienteze de la meseria pe care o visa, aceea de diplomat. "Pentru ca am votat nu am voie sa ma plang. Avem alesii pe care-i meritam", explica lucid.

CALITATE INDOIELNICA A INVATAMANTULUI

Cauza dezinteresului marilor companii pentru sefii de promotii si cei cu rezultate excelente in facultate este si calitatea invatamantului romanesc, crede profesorul Florin Colceag (foto), presedintele IRSCA Gifted Education, o organizatie ce se ocupa cu promovarea tinerilor supradotati. "Invatamantul nostru se bazeaza numai pe note. Nota este un mod de caracterizare cantitativa aplicata unui proces calitativ. De aceea, nota este intotdeauna proasta. Fiecare nota ar trebui insotita de un profil." Astfel ca mediul de afaceri e sceptic in ceea ce priveste evaluarea unui tanar. "In alte tari, sefii de promotie sunt vanati de marile firme, pentru ca acolo rezultatele chiar reflecta capacitatile tinerilor. La noi se face adunarea: se aduna litri cu metri si ferestre cu caramizi. De multe ori, sefii de promotie pot avea o memorie foarte buna, dar capacitate strategica zero. Nu e vina lor, e vina criteriilor false pe care sunt pusi sa le urmeze", explica profesorul Colceag. Mai trist e faptul ca in acest fel, crede acesta, se pierd multe valori, tinerii fiind supusi unei deformari perpetue.

BATALIE ANEMICA PE FRUNTASI

Despre "vanarea" elitelor facultatilor de catre marile companii, Madalina Didea, director la o firma de consultanta in managementul carierei, spune ca fenomenul exista in stadiu incipient mai ales la nivelul celor mai mari patru companii din Romania: "Au doua motive pentru care fac acest lucru: pentru a recruta oameni, un fel de ucenicie, si in scop educational. De exemplu, un tanar care a terminat profil comercial a invatat despre mai multe domenii. Intrand intr-un program al unei firme, el se poate specializa pe toate domeniile, prin rotatie. Asta il avantajeaza, caci va avea o imagine globala a bussiness-ului si va putea alege ce i se potriveste in cunostinta de cauza".