Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
E încă unul dintre acele sate ale luncii danubiene care-și flutură, ca pe un stindard, absența unei bogății statornice, dar și prezența unei la fel de statornice credințe în Dumnezeu și-n puterea faptelor bune. În jurul satului Slobozia, la vreo 7 kilometri de Giurgiu, cum te ții paralel cu Dunărea, spre Zimnicea, se țese una dintre legendele moderne ale... carității. Se crede că (și) pe acolo ar fi pășit Iisus pe pământ rostind cuvintele: „Lăsați copiii să vină la mine!”, iar astăzi, asemenea lui, spune părintele Valentin Ștefan, care adună în juru-i pruncii și le face viața mai lină.
În urmă cu câțiva ani, preotul Valentin Ștefan și preoteasa domniei sale, Veronica, au aflat o clădire părăsită, îndeajuns de largă pentru a fi folosită ca adăpost celor în nevoință. A încolțit atunci gândul de a face, la Slobozia, în Giurgiu, un așezământ pentru mame maltratate și copii părăsiți, pe care l-a pus sub ocrotirea Sfinților Arhagheli Mihail și Gavril.
Renovat, mobilat (pe cât de bine s-a putut), cu 12 dormitoare mari, 4 sufragerii, băi, bucătărie și alte dependințe și acareturi - între care și un grajd pentru cele câteva animale, o seră și-o bucățică de pământ pe care sunt cultivate cele trebuitoare mesei - locul avea să devină adăpost pentru mai mult de 30 de suflete. Cifra fluctuează. Mamele - care vin aici cu copii nenăscuți, nou-născuți sau ținându-i de mână - sunt încurajate să-și regăsească drumul și rostul, plecând apoi din adăpost către o viață nouă. Iarna „familia” aceasta lărgită, cum îi place părintelui Valentin să spună, e parcă și mai numeroasă...
Despre familie - și nu în accepțiunea simplistă a rudeniei de sânge - este...............
Citește continuarea AICI și vezi GALERIA FOTO
Citește pe Antena3.ro
