După două săptămâni de dezbateri, analize şi prezentări de proiecte, cele două foruri supreme din China: Forul Legislativ Suprem (reprezentanţi politici) şi Forul Consultativ Suprem (experţi din toate domeniile de activitate), au trasat direcţiile de dezvoltare şi obiectivele celui mai expansiv stat al lumii din punct de vedere economic şi cultural. Cu puternice implicaţii social-economice interne, Partidul Comunist îşi propune, în cel de-al 12-lea plan cincinal (2011 - 2015), să transforme China într-unul dintre statele în curs de dezvoltare puternice, a cărei influenţă în lume să fie consolidată, chiar dacă la nivelul declaraţiilor oficiale nu îşi propune să impună o hegemonie mondială.
Extrem de importante pentru evoluţia şi stabilitatea uriaşului stat, sesiunile anuale ale forurilor supreme chineze şi-au propus ca, numai în acest an, două treimi din bugetul central să fie alocate pentru îmbunătăţirea nivelului trai al oamenilor. Trebuie spus că Bugetul central al Chinei pe 2011 este de 5.436 mld. yuani (827,6 mld. USD), mai mare cu 12,5% faţă de anul 2010. Potrivit ministrul Finanţelor, Xie Xuren, fondurile vor fi utilizate pentru dezvoltarea educaţiei, sistemului de sănătate, pentru securitatea socială şi crearea de locuri de muncă, dar şi pentru dezvoltarea agriculturii, a resurselor de apă, sistemului de transport şi protecţia mediului.
Revenind la proiectele celui de-al 12-lea plan cincinal chinez, extrem de importante sunt ţintele legate de eradicarea sărăciei şi dezvoltarea urbană, în condiţiile în care se ştie, China are peste 1,3 miliarde de oameni. Noul plan cincinal va consemna debutul unui proiect ambiţios potrivit căruia sărăcia va fi eradicată, cu ţintă finală anul 2020. Premierul chinez, Wen Jiabao, declară că prin ridicarea pragului de sărăcie Guvernul doreşte să ajute cât mai mulţi oameni cu probleme sociale. În prezent, pragul sărăciei este cotat în China la 1.196 yuani/an (aproximativ 0,5 USD/zi), în condiţiile în care pragul stabilit de ONU este de 1 USD/persoană/zi. Potrivit acestor date, în China, peste 150 de milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei. Printre soluţiile propuse sunt prevăzute atât acordarea de ajutoare de stat cât şi crearea de locuri de muncă prin creştere economică.
Cum rezolvă China acest ultim aspect al locurilor de muncă? În principal prin dezvoltarea unor proiecte uriaşe de infrastructură cum este creşterea ratei de urbanizare. În următorii cinci ani, rata va creşte de la 47,5% la 51,5%, fapt ce va include automat transferul populaţiei rurale în spaţiul urban şi reprofilarea procupărilor de zi cu zi. Trebuie spus că, în China, majoritatea populaţiei este încadrată în categorii profesionale de tipul ţăran agricultor, ţăran muncitor, ţăran constructor etc. pentru că majoritatea masivei forţe de muncă ieftine provine din rândul populaţiei rurale. Acesta este unul dintre principalele motoare economice ale Chinei, alături de impresionanta resursă financiară.
În condiţiile în care întreaga lume caută soluţii pentru ieşirea din criza financiară, în următorii cinci ani China va căuta soluţii de încetinire a creşterii economice. Iată de ce, premierul Wen Jiabao a propus o rată medie anuală de creştere de numai 7% în următorii cinci ani, comparativ cu media de 11,2% a ultimilor cinci ani. Potrivit premierului Wen, mişcarea va aduce o “îmbunătăţire semnificativă a calităţii şi performanţei de creştere economică”. Este semnalul potrivit căruia, China îşi propune o creştere evident subestimată, însă cu scopul de a muta atenţia de la viteza de dezvoltare pe calitatea produselor. Rămâne de văzut cum intenţiile guvernului central al Chinei vor fi aplicate de guvernele locale interesate de creşterea PIB-ului regional prin investiţii uriaşe în capitaluri şi industriile mari consumatoare de energie. Acestea au adus o creştere anuală de peste 9% în ultimele trei decenii, fapt ce a permis Chinei să ia locul Japoniei, ca a doua putere economică a lumii, după SUA.
Şi totuşi, nu trebuie scăpat din vedere faptul că o viteză mai mică de creştere economică a Chinei ar putea provoca probleme serioase în întreaga lume. Să luăm în considerare numai reducerea masivă a cererii de bunuri şi mărfuri provenite din ţările care se luptă pentru ieşirea din recesiunea economică. În prezent, China are un apetit imens pentru produsele alimentare străine, pentru textile, minereuri feroase, dar şi pentru produsele de comunicaţie. Iată de ce, boom-ul economic chinez a adus beneficii uriaşe multor companii străine.
Obiective cheie până în 2015
O altă ţintă a Guvernului de la Beijing, în noul mandat cincinal, este crearea a 45 milioane de noi locuri de muncă în zonele urbane şi menţinerea ratei şomajului sub 5%. Acestea vor fi distribuite în industria serviciilor, a energiilor alternative şi bio-tehnologiei care vor ajuge să reprezinte 8% din întregul economiei. Capacitatea anuală de producţie agricolă nu va fi mai mică de 540 milioane tone. Sistemele de pensie vor acoperi toată populaţia rurală şi alte 357 de milioane de locuitori urbani. Vor fi construite şi renovate 36 de milioane apartamente pentru familiile cu venituri mici, iar salariul minim standard va creşte anual cu minim 13%. Guvernul de la Beijing îşi propune de asemenea ca numărul populaţiei Chinei să nu depăşească 1,39 mld, în condiţiile în care se discută reintroducerea dreptului de a avea al doilea copil.
Relaţiile cu Europa
Privind strict relaţiile cu Europa, China se manifestă, la debutul celui de-al 12-lea plan cincinal, drept un factor de stabilitate şi siguranţă pentru economia Uniunii Europene. Volumul schimburilor comerciale dintre China şi Uniunea Europeană a ajuns, în anul 2010, la 425 mld. dolari SUA. China sprijină în Europa dezvoltarea unor proiecte energetice nucleare, industriile auto, aviatice, navalo şi aeroportuare, precum şi dezvoltarea infrastructurii rutiere.