x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Traditie - Ultimii bostinari

0
03 Iun 2005 - 00:00

In Sebesul de Jos mai supravietuiesc ultimii membri ai "castelor" de bostinari, fosti prosperi negustori de ceara.

  • de TOMA ROMAN JR.
  • REPORTAJ

  • DIN ALTE VREMURI. Batranii satului Sebes povestesc cum se faceau afacerile cu ceara acum zeci de ani
    Am ajuns in sat intr-o zi de duminica, cand lumea tocmai iesea de la biserica. Grupuri de oameni in varsta treceau pe langa noi si aruncau priviri mirate spre masina cu numar de Bucuresti. Stiam ca aici mai supravietuiesc ultimii membri ai "castelor" de bostinari, candva cei mai bogati negustori din satele de pe langa Sibiu, pentru care averea, prestigiul social se masurau in ceara de albine, ba chiar si dragostea se putea cumpara tot cu acelasi produs. Am intrebat unde-i putem gasi pe bostinari si ne-a preluat imediat Dina Stoica, invatatoarea satului. Doamna Stoica functioneaza ca un fel de birou de relatii publice, stie tot ce se petrece sau s-a petrecut in Sebes. Agitata ca un titirez vesnic invartit de o mana invizibila, ne-a luat aproape cu forta si ne-a asezat la masa. Printre gogalturi de tuica si imbucaturi de slanina, am inceput sa auzim povestea negustorilor cu ceara de albine. Apoi aceeasi doamna ne-a dus sa vedem teascurile pentru ceara, precum si pe ultimii bostinari, in carne si oase.

    OBUZE. Zona in care se afla Sebesul de Jos nu prea are pamant fertil pentru agricultura. Se face doar ceva porumb si exista niste livezi cu pruni si corcodusi, ale caror produse derivate sub forma de rachiu, au un efect naucitor asupra localnicilor. De exemplu, Ilie, un fel de var universal al satenilor, a reusit dupa juma’ de litru de rachiu sa bea si jumatate de litru de gaz si nu a patit nimic. De atunci, pune pariuri pe cantitati de ceara ca poate sa bea gaz.

    In evul mediu, taranii din Sebes nu puteau trai foarte bine din ce cultivau. Asa ca au gasit drept ocupatie colectatul si prelucratul bostinei, adica un reziduu rezultat din stoarcerea fagurilor de miere. Baronul Samuel von Bruckenthal, cel care a fondat muzeul din Sibiu, i-a incurajat pe taranii aflati pe mosia sa sa se apuce de prelucrat ceara. Spirit modernist, el credea in viitorul unei industrii incipiente. Sebesenii s-au apucat sa umble in lung si in lat prin Transilvania, dupa bostina. Au construit niste teascuri facute integral din lemn, care mai sunt folosite si azi. Ceara rezultata era trasa in "sloiuri" sub forma de obuz.
    Obuzele de culoare alb-galbuie erau considerate cele mai pure si aveau un pret mai mare. Mergeau sa cumpere bostina din zonele de ses, o prelucrau in sat, apoi plecau sa vanda ceara peste tot in Imperiul Habsburgic, dar ajungeau si in Tarile Romane sau chiar in Imperiul Tarist. Incet-incet, s-au format clanuri de bostinari care isi aveau bine delimitate zonele de unde colectau bostina, nu-si incalcau teritoriile. Afacerile cu apicultorii se perfectau printr-o simpla strangere de mana, fara chitante sau martori. Daca cineva indraznea sa triseze, i se ducea buhul si nici un alt bostinar nu mai cumpara de la el.

    BATRANUL BOSTINAR. Vasile Frasie (foto dreapta) nu poate renunta la aceasta indeletnicire nici la cei 82 de ani pe care ii are, colindand prin tara luni la rand dupa bostina

    CEARA CONVERTIBILA. Fara sa fie supuse inflatiei, obuzele de ceara ajunsesera, datorita sebesenilor, in judetul Sibiu, un fel de moneda convertibila. Fetele cele mai ravnite erau cele cu cat mai multe obuze de ceara drept zestre. Contra unui obuz de 5 kilograme se puteau lua 2 vedre (20 de litri) de rachiu sau 3 vedre de vin. La fel, se facea troc direct cand era vorba de cumparat confectii sau vite. Pana si cand se duceau la bordelurile sau carciumile din Sibiu sa se distreze, oamenii din Sebes negociau preturile tot in ceara. In secolul XIX, spre sfarsit, datorita comertului cu ceara, sebesenii devenisera si cei mai cunoscuti contrabandisti din zona.
    Stiau ca nimeni altii potecile de munte prin care se putea trece din Imperiu in Vechiul Regat. Erau maestrii la adus pe cai ocolite ciurde de vaci si turme de oi pe care le luau in schimbul carutelor cu sloiuri de ceara. Dadeau bataie de cap jandarmilor chezaro-craiesti, care nu reuseau sa-i prinda niciodata. O legenda spune ca Burtea, unul dintre negustorii din Sebes, l-ar fi trecut granita pe un cioban cautat de jandarmi pentru crima. Lovit de o pleazna religioasa si de remuscari, ciobanul, mai tarziu, a ajuns staret la Sfantul Munte Athos.

    OBICEi. Barbatii bostinari, fie ca se duceau la bordeluri, fie la carciuma, intotdeauna negociau pretul in ceara

    IN DECLIN. Clanurile Candea, Talvan, Roman, Faur, Mangu sau Frasie se imbogatisera din negotul cu ceara. Dupa primul razboi mondial, unii dintre satenii din Sebes au plecat la munca in SUA, de unde s-au intors cu bani. Asa au deschis mici fabricute de lumanari, au cumparat multe mijloace de transport si plecau in caravane impresionante sa aduca bostina sau sa vanda ceara. In aceasta perioada cea mai fertila din existenta satului, locuitorii si-au facut o biserica impozanta, au ridicat case frumoase. Totul a inceput sa se degradeze o data cu venirea comunistilor la putere. Intai, nu au mai putut sa iasa din tara si mare parte din "piata" sebesenilor se afla peste granite.
    Apoi au urmat impozite imense pentru "particulari" si posibilitatea de a vinde ceara doar la fabricile de cosmetice sau de lumanari ale statului, care dadeau preturi mici, nenegociabile. Multi dintre cei care au acum varsta medie au renuntat la bostinarit si s-au apucat sa lucreze la fabricile deschise de Ceausescu in jurul Sibiului. Acum, doar cativa se mai ocupa cu negotul cu bostina. Mai exista si sunt functionale, cateva teascuri.

    Vasile Frasie, de 82 de ani, este cel mai batran bostinar din Sebes. In ciuda varstei umbla prin tara dupa bostina cateva luni pe an. Se considera inca tanar. Spera ca si nepotii si stranepotii lui sa faca tot asta. Piata ar fi, fabricile de produse cosmetice cauta ceara curata.

    Totusi in Sebes, a ramas in mod misterios, conservata, o traditie de bostinar pe care o respecta toata lumea. Oameni calmi, sebesenii se supara greu. La carciuma seara par foarte molcomi. Dar, sa nu puna Dumnezeu pe cineva sa injure de ceara, ca nu se stie ce poate iesi...

    NEMULTUMIRE
    "O viata intreaga m-am ocupat cu ceara. Inainte, tot satul facea asa ceva. Acum pe ai tineri nu-i mai intereseaza. Vor meserii usoare sau vor sa mearga la oras. Nu-i pacat, se duce o traditie care a fost sfanta"
    Vasile Frasie, cel mai batran bostinar din Sebes

    FANFARA
    In perioada interbelica, bostinarii o duceau asa de bine ca si-au permis sa-i concureze pe bogatii sasi din comuna invecinata, Talmaciu. Cu ajutorul catorva obuze de ceara, de 15 kilograme, au tocmit niste muzicanti nemti din Sibiu sa invete cativa tineri din sat sa cante la diferite instrumente. Cand aveau ceva de sarbatorit, sebesenii se bazau pe propria fanfara, nu mai trebuiau sa umble sa tocmeasca muzicanti sasi sau tigani. Asta ii facea sa paleasca de invidie pe cei din Talmaciu, pana atunci singurii din zona care-si puteau permite sa aiba o fanfara proprie.
    Citeşte mai multe despre:   reportaj,   sebeş,   ceară,   bostina,   bostinari

     

    Ştiri din .ro


    PUBLICITATE
     





    Mai multe titluri din categorie

    Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19

    Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19
    Unele firme de asigurări au schimbat regulile în privința plății daunelor în pandemie. Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) anunță că au fost deja plătite...

    Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 

    Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 
    Galerie Foto Afacerile din domeniul imobiliar deținute, pe persoană fizică, de partenerul de viață al fostei „blonde de la Cotroceni” par să scârțâie din toate încheieturile. Adrian Alexandrov și-a lichidat, recent,...

    Îmblânzitorul de iguane

    Îmblânzitorul de iguane
    Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

    Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

    Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
    Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

    Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

    Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
    Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

    ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

    ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
    Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

    Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

    Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
    Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

    Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

    Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
    Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

    Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

    Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
    Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

    Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

    Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
    Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

    SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

    SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
    Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

    Paradisul dintre Americi

    Paradisul dintre Americi
    Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

    Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

    Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
    Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...

    La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră

    La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră
    Cei 300 de angajați ai societății Automecanica Moreni acuză conducerea fabricii că nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă în ceea ce privește salarizarea. Ei au cerut intervenția ministrului...

    O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 

    O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
    Galerie Foto „Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti (…), te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord sau în Pipera, sau la AFI Cotroceni. Înseamnă ...
    Serviciul de email marketing furnizat de