Ultimii dintre cercetasi

Invata se traiasca in armonie cu natura, sa se ajute intre ei si sa se implice in proiectele comunitatii. Cativa tineri entuziasti incearca sa reinvie traditia cercetasiei.

In strainatate, daca esti cercetas ai un punctaj considerabil mai mare in dosarul pentru colegiu si poti beneficia de multe alte avantaje. La noi in tara, situatia sta cu totul altfel. "Desi ne numaram printre putinele tari fondatoare ale organizatiei mondiale, cercetasii nu sunt atat de bine vazuti - si asta nu neaparat pentru ca am face mai putin efort decat ei sau ca ne-am descurca mai prost", a spus Gabriela Marinescu, lider in Centrul Local Verde Bucuresti, una din sucursalele Organizatiei Nationale Cercetasii Romaniei.
Din pacate, la noi situatia sta cu totul altfel. Tot mai putina lume este interesata de ce anume inseamna cercetasia, de valorile si scopurile ei.

IGNORATI. Cercetasia este o metoda educativa, bazata pe joc, pe viata de tabara in aer liber si pe comuniune prietenoasa. Tinerii invata sa se ajute intre ei si sa respecte regulile unui trai civilizat in comun.

La noi, cercetasia nu mai prezinta interes, fiind mentinuta in viata doar de entuziasmul catorva membri. Ultimii cercetasi duc o viata sanatoasa, responsabila, in urma careia au ajuns sa fie bine dezvoltati din punct de vedere fizic, psihic si intelectual si au invatat sa-si poarte singuri de grija. "Organizatia a fost desfiintata in timpul comunismului si a reaparut in 1990. Poate si din cauza asta imaginea este mai slaba. Dar oricum, imbunatatirea imaginii organizatiei este o prioritate la nivel national. Am incercat de mai multe ori sa mediatizam unele dintre activitatile pe care le organizam, insa nu prea am avut succes pentru ca nu prea furnizam nimic scandalos si atunci nu intereseaza", a adaugat Gabriela Marinescu. Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei numara in prezent circa 5.000 de membri activi si este inclusa in Organizatia Mondiala a Miscarii Scout (OMMS), organizatie internationala nonguvernamentala.

LIPSA DE FONDURI. Principala problema a cercetasilor este lipsa banilor pentru promovarea activitatilor.
Membrii Centrului Local Verde din Bucuresti nu au nici macar un sediu. Intalnirile pentru discutarea problemelor organizatorice se tin de obicei acasa la unul dintre tineri. Cercetasii au adresat o cerere catre Primaria Sectorului 2 al Capitalei pentru a le pune la dispozitie un sediu. In contrapartida au propus primariei sa colaboreze la o serie de proiecte culturale, educative, ecologice, sociale, menite a ajuta comunitatea din care fac parte.

PROIECTE. In aceasta toamna, Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei (ONCR) a demarat proiectul "Vreau sa ma implic!", finantat de catre Autoritatea Nationala pentru Tineret. Tinerii promoveaza voluntariatul in liceele din Bucuresti. Pentru sfarsitul anului si inceputul anului viitor, ONCR si-a propus realizarea mai multor proiecte: o tabara internationala de iarna, campanii de sensibilizare a opiniei publice asupra problemelor cu care se confrunta tinerii institutionalizati si asupra potentialului lor creativ. ONCR a incheiat parteneriate cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu Jandarmeria Romana si mai multe parteneriate cu alte structuri asociative de tineret din lume.

PRESEDINTELE CERCETAS

Unul dintre membrii de onoare ai cercetasilor este presedintele Ion Iliescu ( foto ). Seful statului s-a intalnit in nenumarate randuri cu cercetasii si a participat la actiunile acestora de plantare de copaci si de ocrotire a naturii. De-a lungul anilor, numeroase personalitati ale vietii politice si culturale au activat in randurile miscarii cercetasesti din Romania: Mircea Eliade, Grigore Antipa, Al. Bratescu-Voinesti, I.I.C. Bratianu, Vintila Bratianu, Ion Cantacuzino, George Calinescu, Principesa Ileana a Romaniei, Principele Nicolae al Romaniei, C. Radulescu-Motru, fratii Mina si Nicolae Minovici, Tudor Musatescu, Ion Fintesteanu, Ion Ratiu. Asociatia s-a bucurat de sprijinul acordat de Ion G. Duca, Victor Eftimiu, Costa Foru Constantin, Al. Baia, C-tin Kintescu, Ion Minulescu, Anghel Saligni, N. Titulescu, A.D. Xenopol.