Recent, la Ministerul Afacerilor Externe au fost lansate primele trei volume din programul “Repere editoriale la MAE”, publicate la Editura Curtea Veche. Cele trei cărţi sunt: “Condoleezza Rice şi drumul ei către putere”, de Marcus Mabry, “Fără umbră de îndoială. Preşedinţia lui George W. Bush”, de Robert Draper şi “O putere numită dorinţă. Biografia lui Nicolas Sarkozy”, de Catherine Nay.
Recent, la Ministerul Afacerilor Externe au fost lansate primele trei volume din programul “Repere editoriale la MAE”, publicate la Editura Curtea Veche.
Cele trei cărţi sunt: “Condoleezza Rice şi drumul ei către putere”, de Marcus Mabry, “Fără umbră de îndoială. Preşedinţia lui George W. Bush”, de Robert Draper şi “O putere numită dorinţă. Biografia lui Nicolas Sarkozy”, de Catherine Nay. Trei personaje politice proeminente ale lumii de azi, trei vedete, trei protagonişti ai evenimentelor de presă ai zilelor noastre. Marcus Marby este, printre altele, şeful corespondenţilor de la “Newsweek”, Robert Draper, a fost vreme de un deceniu corespondent al revistei GQ şi editor senior al mensualului Texas Monthly. Catherine Nay este în prezent editorialist la postul de radio “Europe 1”. În plus, fiecare dintre ei are la activ cărţi dedicate unor personalităţi politice contemporane, aşa încât sigla “marcă garantată” se potriveşte de minune.
TREI. Condoleezza Rice şi George W. Bush se pregătesc să iasă din scena politică, în vreme ce Nicolas Sarkozy are la activ mai puţin de un an în exerciţiul prerogativelor prezidenţiale. Apropierile şi diferenţele nu se opresc. Pentru Condoleezza Rice şi pentru George W. Bush, acum contează verdictul cu care părăsesc scena puterii. Dacă pentru George W. Bush acest verdict este practic pecetluit, el fiind considerat a fi marele răspunzător pentru declinul vijelios al cotelor simpatiei proamericane pe mapamond, o judecată finală pentru Condoleezza Rice ar fi mai greu de formulat deşi, în acest caz, opinia cvasi-unanimă este aceea că “doamna Condy” este net superioară din multe puncte de vedere, omului politic pe care l-a ghidat şi l-a slujit. În ceea ce îl priveşte pe Nicolas Sarkozy, un lucru este în afara oricărei îndoieli: avem de-a face cu un personaj politic născut pentru a fi o vedetă aprig controversată, o apariţie insolită şi provocatoare pentru o Franţă despre care analiştii spun că “îşi aşteaptă viitorul”.
Cum fiecare dintre cei trei autori este stăpân pe meserie, este de la sine înţeles că fiecare ştie cum să îşi exploateze materia primă. Fiecare dintre cei trei autori a mers pe urmele eroului său. Pentru Condoleezza Rice, Marcus Mabry a căutat acele elemente care i-au marcat ascensiunea spectaculoasă dintr-o Alabama a segregaţiei rasiale până la Universitatea Stanford şi până la Casa Albă. Pentru George W. Bush, atenţia lui Robert Drapper s-a concentrat pe analiza circumstanţelor care au făcut din candidatul care în 2000 reprezenta speranţele de viitor ale Partidului Republican, un personaj politic tot mai confuz şi tot mai contestat.
UN BILDUNGSROMAN. În fine, Catherine Nay a ales pentru eroul său, Nicolas Sarkozy, acele elemente de biografie care să o ajute să descifreze logica internă a drumului de la lipitorul de afişe la ucenicul politic al unor Achille Peretti, Edouard Balladur sau Jacques Chirac.
Cât priveşte resorturile intime ale personajului Sarkozy, autoarea nu ezită să divulge un factor aparte: dependenţa de afecţiunea unor femei, începând de la mama sa, Dadu, la cea care i-a fost, pentru ceva vreme, soţie, Cecilia…
Am folosit termenul bildungsroman pentru a caracteriza această formulă scriitoricească a acestor trei cărţi. E drept, editorii l-au avut în vedere atunci când au caracterizat cartea Catherinei Nay, dar eu îl consider nimerit pentru toate cele trei cărţi ale seriei de faţă. Un bildungsroman care citeşte personajele politice şi faptele lor într-o anume cheie, mai apropiată de aşteptările şi interesul unei largi categorii de public. O asemenea formulă a fost şi a rămas un brand de succes. Nu altfel îşi scrisese, pe alte vremuri, un Stefan Zweig mult gustatele sale cărţi despre Magellan şi Erasmus, Fouche, Maria Stuart sau Maria Antoanetta.
Fiecare dintre cele trei vedete – eroi de carte – este în felul său un personaj. Cu biografia sa inconfundabilă, având suişuri şi coborâşuri, biruinţe şi înfrângeri, fiecare stârnind pasiuni şi blamuri. Fiecare aspirând la un loc în cronica acestor ani de care într-un fel sau altul şi-au legat numele. Există însă şi o altă perspectivă”.
Pentru Condoleezza Rice, Marcus Mabry a căutat acele elemente care i-au marcat ascensiunea spectaculoasă dintr-o Alabama a segregaţiei rasiale, până la Universitatea Stanford şi până la Casa Albă. Pentru George W. Bush, atenţia lui Robert Drapper s-a concentrat pe analiza circumstanţelor care au făcut din el un personaj politic confuz şi contestat”.