x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Woodstock, 50 de ani de la „Marea Revoluție din August”

0
Autor: Adi Munteanu 29 Aug 2019 - 10:30
Woodstock, 50 de ani de la „Marea Revoluție din August”
Vezi galeria foto


Curentul „Hippies” a apărut la mijlocul anilor 50 ca o mișcare nonconformistă, antisistem, pacifisă și egalitaristă între rase. Tinerii americani nu mai voiau să mai fie luați „cu arcanul” în armată și trimiși în Vietnam, de cele mai multe ori nepregătiți din punct de vedere militar. Apoi s-a observat că primii soldați morți în Războiul din Vitnam erau, toți, de culoare. A intervenit a doua latură a milinatismului Hippies: eliminarea segregării rasiale. Serviciile secrete ale Uniunii Sovietice s-au lăudat, după căderea comunismului că, în realitate, ele au creat această mișcare, finanțând atât Partidul Comunist cât și grupurile anarhiste ale tinerilor americani. Era perioada Războiului Rece, în care americanii își construiau adăposturi antiatomice sub locuințe, iar URSS zgândărea societatea americană cu fitile de panică.

Momentul 0. Elvis Presley, anul 1953: apariția, de nicăieri a unui tânăr de 18 ani, frumușel care cânta „altceva”, care dansa „altfel”, care se purta diferit, dar care a devenit instant un ideal pentru majoritatea tinerilor americani. Era anul în care Elvis a explodat atât în media, cât și în clasamentele muzicale. El, însă, nu a avut niciodată de gând să provoace revoluții. El voia doar să câștige niște bani din muzică, suficienți cât să-i cumpere mamei sale un Cadillac. Însă a șocat. După primele apariții TV, toți voiau să fie liberi ca Elvis, toți își doreau să fie „Elviși”. Fără să vrea, a declanșat un curent care a ajuns să fie manie universală. În paralel cu ce a făcut Elvis pe plan muzical, el a provocat, așa cum spunea Bob Dylan, „Prima scurtare a fustelor, care, înainte de el, măturau mai bine ca mătura”. Însuși Bob Dylan, când s-a hotărât să se apuce de muzică, își dorea să fie „Un Elvis”. Tinerimea americană a vrut, brusc, libertate în primul rând față de părinți. Puștii americani voiau o reformă, o revoluție, o schimbare. Dar nu erau o masă unitară. Nu aveau un „sindicat”, ci erau doar grupulețe izolate de studenți sau liceeni, însă toți clone de Elvis.

Acesta, se laudă rușii, a fost momentul în care serviciile secrete sovietice au găsit oportunitatea destabilizării societății americane. 500 de agenți ruși s-au infiltrat în grupurile de tineri naivi americani și, finanțând petreceri cu mult alcool și droguri din belșug, au creat un fel de mișcare antisistem. Cei 500 de spioni au fost arestați în 1958 și FBI a crezut că omorât din fașă revolta. Doar că tinerii americani nu știau că au fost „manipulați” de ruși și au încercat să ducă mai sus modernizarea.

Surpriza a venit când Elvis a apărut pe coperta unui ziar din Arkansas în postura de recrut în Armata Americană. Fanii au explodat imediat: „Nu-l trimiteți în armată! Noi îl vrem pe scenă!”. Petiția a fost semnată de mai mult de 120.000 de femei și de aproximativ 9.000 de bărbați. Guvernul nu s-a lăsat înduplecat, iar Elvis a făcut armata la o bază americană din Germania. În plus, el chiar și-a dorit să facă armata, ar fi vrut să ajungă chiar și pe front. Pentru cei care nu voiau să mergă la război a fost o dezamăgire. „Unde este dragostea dacă te duci să omori oameni?”.

În cei doi ani, în care a lipsit din „mainstreamul” american, „Elvișii” în așteptare se emancipaseră și își găsiseră alte modalități de exprimare. Muzica a evoluat galopant, aparatura de studio, intrumentele. Din masa de fani Elvis s-au desprins cei care deja voiau mai mult decât Rock anl Roll-ul lui Elvis, o evoluție de la zi la zi. În plus, se aflase că Elvis nu compunea, ci doar interpreta piesele altora, multe din ele fără acordul compozitorului.

Primele victime din Vietnam

Perioada romantică s-a sfârșit brusc în ziua în care cotidianul The New York Times a publicat o poză cu primii militari uciși în Vietnam, iar guvernul american a încercat să ascundă un mare adevăr: toți erau soldați de culoare. În SUA, rarismul era la putere și situația asta a trezit revolta în comunitățile afro-americane. A generat o reacție și a albilor care doreau egalitarismul între rase: „De ce negrii sunt trimiși în prima linie carne de tun”. Pe de altă parte, partizanii războiului susțineau că „America nu poate pierde acest război, deci trebuie să trimitem mai mulți soldați în Vietnam”. Când din Indochina au început să sosească tot mai multe victime, iar aceastea nu mai erau doar de culoare, mulți americani au trecut în tabăra celor care doreau retragerea militarilor.

Revoluția prin muzică

În 1963, tot The New York Times a publicat un reportaj amplu despre războiul din Vietnam, cu poze în care de vedeau sute de soldați americani uciși, care a oripilat lumea. Apoi a venit Bob Dylan cu al său cântec „Blowin in the Wind”. Mesajul piesei s-a propagat imediat și e considerat momentul nașterii mișcării Flower Power, iar Bob Dylan - „părintele ei”. Interesant este că și Bob Dylan îl avea idol pe Elvis, dar după acest cântec hipioții își doreau să fie „Dylani”, mai ales că Elvis, întors din armată, nu s-a implicat în mișcarea antirăzboi.

În anii care au urmat, mișcarea a luat amploare tot mai mare, iar „Blowin in the Wind” a rămas imnul Flower Power. Toate mitingurile împotriva războiului din Vietnam începeau și de terminau cu piesa lui Dylan.

Concertul, 15-17 August 1969

Până în 1969 fenomenul Hippie atinsese toate zonele. Cultură, politică, viață sociale. Protestele împotriva războiului din Vietnam erau tot mai dese și adunau sute de mii de oameni. Se ajunsese la un vârf al militantismului, se atinsese apogeul și se simțea nevoia unui eveniment care să ducă acest curent social la un nou nivel. Așa a apărut ideea unui concert la care să participe în jur de 100.000 de spectatori, pe un câmp, departe de civilizație. Astfel, patru tineri: Michael Lang, John Roberts, Joel Rosenman și Artie Kornfeld, „copii de bani-gata” ai unor potenți oameni de afaceri din New York, s-au gândit să organizeze de capul lor acest concert, nebănuind nicio secundă ce amploare va lua. Ei, de altfel, nici nu erau militanți antirăzboi, dar au considerat că li s-a ivit o oportunitate să facă o afacere. Sperau să vină 30-40.000 de spectatori. De altfel au tipărit în primă instanță doar 15.000 de bilete, în mai 1969. Apoi au mai tipărit 10.000, apoi alte 10.000. Și astea au fost toate biletele vândute: 35.000. La concert, însă, au fost prezenți un milion de spectatori. Organizatorii, fiind copleșiți de valurile de oameni care tot veneau din toate colțurile Americii, după numai câteva ore au renunțat la ideea de a mai vinde bilete și au declarat concertul liber.

Publicul nu a venit doar pentru muzicieni, sau pentru mesajul antirăzboi. Lumea avea nevoie de o schimbare de abordare în societatea americană, iar aceasta s-a petrecut la Woodstock. A fost finalul unei epoci și începutul alteia. Nu numai muzica s-a schimbat odată cu Woodstock 69, prin trecerea de la „psihidelic” la „progresiv” sau de la baladele Beatles la rock-ul în forță promovat de Black Sabbath. Și libertatea de expresie s-a schimbat, au început să dispară accentele rasiste etc. La Woodstock a fost „libertatea totală”.

De ce a lipstit chiar „părintele Dylan”

Prima zi a festivalului a fost dominată de muzica folk și profund cu un mesaj anti război și, deși Bob Dylan a boicotat evenimentul, toți cei care au urcat pe scenă au cântat câte o piesă de-a lui Dylan. El a refuzat invitația la Woodstock deși ar fi avut onorariul cel mai mare, 10.000 de dolari, o sumă uriașă la acea vreme. „Eu am mesajul meu și războiul meu. Nu știu și nici nu mă interesează cine este în spatele concertului de la Woodstock. Nu mă interesează că mi se cântă piesele. Dar nu este locul meu acolo. Nici nu le mulțumesc, nici nu-i urăsc”, spunea el într-un interviu dat ziarului Washington Post.

A doua zi a festivalului nu a mai semănat deloc cu prima. Deja se produsese schimbarea. Mesajul antirăzboi fusese evocat în prima zi. Acum era momentul în care artiștii să propună „noua ordine” în muzică, iar pe scenă au urcat formații care de-a lungul anilor au avut o mare influență: Creedence Clearwater Revival, The Who, Janis Joplin, Santana sau Jefferson Airplane, încheind cu recitalui lui Jimi Hendrix în dimineața zilei de 18 august

Aniversarea de 25 de ani

De-a lungul anilor au fost mai multe încercări de continuare a ideii din 1969. Până în 1994 toate au avut o amploare foarte mică, uneori concertele s-au ținut și în săli de câteva sute de locuri și au trecut aproape neobservate. Nu mai exista nici motivația, nici spiritul de atunci. Revoluția din 1969 se desăvârșise, se terminase și războiul. Nu mai exista „obiectul muncii”.

Până la aniversarea a 25 de ani, au fost nu mai puțin de 15 mici evenimente tip Woodstock. În 1994, însă, organizatorii au reușit să aducă peste un milion de oameni, de data asta toți plătitori. Au reușit să aducă și nostalgici, dar și public nou, care nici nu era născut la prima ediție. În plus, industria muzicală evoluase în cei 25 de ani, au apărut trupe mari și a fost momentul bine ales al unei combinări vechi-nou. Dintre artiștii care au concertat în 1969 au spus prezent Joan Baez, Crosby, Stills, Nash & Young, Carlos Santana și Joe Coker. Lor li s-au alăturat Metallica, Aerosmith, Red Hot Chilli Peppers și Peter Gabriel. Dar, cel mai important moment a fost recitalul lui Bob Dylan, care a cedat insistențelor și a venit la Woodstock.

Am mai existat o ediție aniversară, în 1999, la 30 de ani, însă aceasta nu s-a mai bucurat de acerlași succes. În plus, nu a fost prezent niciun artist din 69.

S-a încercat și în acest an o ediție aniversară, „Woodstock 50”, în perioada 16-18 august. Însă în urma refuzului mai multor artiști „din vechea gardă” evenimentul a fost anulat.

Sociologii au făcut o comparație între „Revoluția Sovietică din Octombrie a lui Lenin” și „Momentul Woodstock”. Amble revoluții au adus, pentru 20 de ani, „egalitarismul”. Și în URSS, și în SUA. Diferența dintre cele două mișcări a fost abordarea. Dacă în Uniunea Sovietică s-au petrecut crime politice, în Statele Unite mișcarea a fost pornită de o mișcare pacifistă. Moscova a promovat cântece patriotic -războinice „Cine nu este cu noi este împotriva noastră”, în America s-a promovat sloganul „Make love, no War!”, dar ambele au avut un punct comun: mișcările au vrut ieșirea dintr-un război al momentului: Lenin - din Primul Război Mondial, mișcarea Flower Power - din Războiul din Vietnam.

Perioada Flower Power a însemnat Marea Revoluție Americană, o mișcare care a răsturnat cutumele conservatoriste de peste ocean. Totul a pornit de la un cântec, compus de Bob Dylan în 1963, dar promovat de alții, „Blowing în the wind” . În 1963 Dylan era doar un „poet care-și cânta obsesiile”. Nu a știut că prin acest cântec va schimba lumea. A fost nevoie de un cover Ulterior, acest cântec, cu accente filosofice, a devenit imnul antirăzboi al multor generații.

Citeşte mai multe despre:   woodstock,   Elvis Presley

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară
Galerie Foto Dr. Tarek Nazer, chirurg ortoped, este președintele Asociației Europene de Artroscopie și Chirurgie Minim Invazivă. Trăiește în România de 30 de ani. Avea 5 ani când familia lui s-a mutat din Siria la...

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a achiziționat două softuri informatice pentru testarea viitorilor agenți care urmează să păzească demnitarii în tehnici de condus a autovehiculelor instituției, dar și...

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”
Galerie Foto Cu sânge de bănățean curgând prin vene, Erwin Lucian Bureriu le-a făcut pe toate: profesor, jurnalist și secretar de redacție, biliotecar, proprietar de librărie, muzician, grafician, dar mai ales poet și...

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală
Există o polemică între reumatologi şi ortopezi, legat de când este bine să se implanteze o proteză în articulaţia suferindă: de la primele simptome, cum zic chirurgii ortopezi, sau mai târziu, după...

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!
Galerie Foto Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul...

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc
Galerie Foto Nici nu s-a uscat bine tușul pe buletinele de vot de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, că proaspătul liberal, fost PSD-ist, Mihai Chirica, de la Iași, reales primar, a și atribuit un contact de...

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor
Galerie Foto Fata cea mare a lui Traian Băsescu și-a cooptat, cu o lună înainte de alegerile locale, soțul în cadrul companiei de consultanță pe care o deține. Odată cu intrarea lui Radu Petru Pricop în această...

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii
Galerie Foto Numit, prin semnătura lui Ludovic Orban și a Secretarului General al Guvernului Antonel Tănase, în funcția de consilier de stat, Eduard Andi Manciu, cel care conduce celebrul Grup de Comunicare Strategică, nu...

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi
De multe ori observăm că unii oameni se plâng de ochi, aceştia par chinuiţi, se înroşesc, lăcrimează, au mâncărimi. Multă lume crede că se pricepe și îndeamnă cu sfaturi greşite pe cel cu ochii în...

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor
Instituția condusă de Florin Cîțu a investit prețul unui apartament în București pentru achiziționarea unui sistem nou-nouț de supraveghere video, pe care urmează să-l monteze la sediul din Capitală al Centru...

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”
Galerie Foto Producătorii de confecții trag un semnal de alarmă: mulți români dau banii pe chinezisme de proastă calitate sau pe cârpe frumos colorate cu care își acoperă nasul și gura, în loc de măşti făcute din...

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ
Galerie Foto Documente explozive, aflate pe masa procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), arată că, în contabilitatea Ministerului Agriculturii, în 2008, când Dacian Cioloș a decis să...

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu
Galerie Foto Poliția Română a încheiat cu una dintre firmele înființate de grupul UTI, controlat de Tiberiu Urdăreanu, un contract de 1,3 milioane de euro, pentru realizarea unui registru special. Este vorba despre o...

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig
Lumea îşi pune singură diagnosticul când e vorba de plămâni. Cum tuşeşte puţin, omul se autodiagnostichează: „Am pneumonie”. Dar şi cei cu astm ridică glasul când vine sezonul rece.Interviu cu profesor...

Cu ce averi pleacă marii învinși de la alegerile locale, dar cu ce averi preiau mandatele câștigătorii

Cu ce averi pleacă marii învinși de la alegerile locale, dar cu ce averi preiau mandatele câștigătorii
Galerie Foto Alegerile din 27 septembrie au însemnat, pentru unii dintre cei mai importanți ocupanți de fotolii în administrația publică locală, o lovitură neașteptată, carierele lor fiind întrerupte după mulți ani de...
Serviciul de email marketing furnizat de