Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timpul pandemiei, statele membre au luat măsuri pentru a restrânge libertatea de circulație în interiorul UE. Acestea au inclus restricții de călătorie transfrontalieră, cum ar fi carantina și cerințele negative ale testului COVID-19, precum și interdicții privind călătoriile neesențiale. Potrivit Comisiei Europene, 14 state membre ale UE au reintrodus granițele interne Schengen pentru a impune restricțiile de călătorie legate de COVID-19.
Cetățenii UE beneficiază de libera circulație în întreaga UE, inclusiv către și dinspre statele membre ale UE care nu au (încă) abolit controalele la frontierele interne și nu fac parte din spațiul Schengen. Cu toate acestea, ca și alte drepturi fundamentale, dreptul cetățenilor UE la libera circulație nu este absolut, iar reintroducerea controalelor la frontierele interne ar trebui să fie proporțională și o măsură de ultimă instanță. Obiectivul acestui audit a fost acela de a stabili dacă Comisia Europeană a luat măsuri eficiente pentru a proteja dreptul la libera circulație a persoanelor în timpul pandemiei de COVID-19. În special, auditorii UE au verificat dacă Comisia:
-a examinat în mod eficient controalele interne la frontierele Schengen și restricțiile de călătorie;
-a facilitat acțiunile coordonate ale statelor membre pentru a atenua impactul reintroducerii controalelor la frontierele interne și al restricțiilor de călătorie;
Auditul, care se concentrează pe perspectiva cetățenilor UE atunci când călătoresc în interiorul UE, acoperă perioada din martie 2020 până în iunie 2021.
Restricții să fie, dar cu măsură
Dreptul de a părăsi o ţară, inclusiv propria țară, este înscris în majoritatea celor mai importante instrumente privind drepturile omului şi el are rolul de a garanta că persoanele pot circula liber, fără a exista obstacole nejustificate. Cu toate acestea, statelor le este permisă instituirea unor restricţii cu privire la dreptul de a părăsi o ţară, dar orice constrângeri impuse trebuie să fie necesare şi să respecte principiul proporţionalității. Curtea Europeană a Drepturilor Omului are o jurisprudenţă vastă privind dreptul de a părăsi o ţară, precum şi libertatea de circulaţie la nivel naţional şi restricţiile pe care statele le-au instituit cu privire la acest drept. De exemplu, introducerea certificatului verde pentru a putea călători în altă țară a fost văzută de mulți juriști ca o încălcare a dreptului la libera circulație. Acest drept este considerat piatra de temelie a cetățeniei UE, instituită prin Tratatul de la Maastricht în 1992. Eliminarea treptată a frontierelor interne, în conformitate cu acordurile Schengen, a fost urmată de adoptarea Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere în UE pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora. În ciuda importanței acestui drept, persistă obstacole substanțiale în ceea ce privește implementarea sa, recunoaște chiar și Parlamentul European.
Citește pe Antena3.ro
Protestele s-au ținut lanț în Europa
Nemulțumiți de restricțiile de circulație impuse, dar și de obligativitatea vaccinării, în multe state europene oamenii au recurs la proteste ample. În Germania, Italia, Franța, Croaţia, Serbia, Marea Britanie, Suedia, Olanda, Elveţia etc., mii de oameni au protestat față de restricţii. De-a lungul celor doi ani de pandemie protestele s-au amplificat pe tot continentul european și, nu de puține ori, s-a ajuns la ciocniri de stradă cu forțele de ordine. Și România a fost marcată de proteste de stradă, chiar dacă ele nu au avut amploarea înregistrată de cele înregistrate în unele țări occidentale, precum Germania, de exemplu. În Bucureşti, Cluj, Galaţi, Braşov, Constanţa, Timişoara sau Sibiu, mii de oameni au ieşit în stradă în această perioadă pentru a-și arăta nemulțumirea față de măsurile anticovid impuse de autorități.
Companiile aeriene au ignorant drepturile pasagerilor
Anul trecut, Curtea de Conturi Europeană a mai dat publicității un raport în care a analizat modul în care Comisia Europeană a protejat în UE drepturile pasagerilor din transportul aerian în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Raportul constata că pasagerii nu au fost informați pe deplin cu privire la drepturile lor în contextul acestei crize. În perioada inițială a crizei, numeroși pasageri nu au primit rambursări sau nu au avut altă opțiune decât să accepte vouchere. Legislația UE le oferă pasagerilor din transportul aerian dreptul la rambursarea biletelor de avion, la rerutare și la asistență la sol (cum ar fi gustări și băuturi răcoritoare sau cazare la hotel) în cazul în care zborurile lor sunt anulate sau au întârzieri importante ori dacă li se refuză îmbarcarea. Începând din iunie 2020, companiile aeriene au început să efectueze rambursări către pasageri, deși cu întârzieri semnificative. Statele membre nu au legat ajutoarele de stat de acordate companiilor aeriene de rambursarea valorii biletelor de avion pasagerilor pentru călătoriile anulate. În concluzie, Curtea recomanda Comisiei Europene să protejeze mai bine drepturile pasagerilor din transportul aerian și să îi informeze pe aceștia cu privire la drepturile lor și să îmbunătățească legislația în materie de protejare a drepturilor pasagerilor.
Avocatul Poporului, raport devastator după doi ani de pandemie
Renate Weber, Avocatul Poporului, publica la începutul acestui an un amplu material în care atrăgea atenția că ne aflăm în situația în care măsurile adoptate, la nivel mondial, în timpul pandemiei au anihilat drepturile omului. „Pentru a combate pandemia au fost utilizate restricții severe ale libertății de mișcare, închideri de țări și activități, carantine, izolări, internări forțate, vaccinuri și, din nou, după un an restricții severe ale libertății de mișcare, închideri de țări și activități, carantine, izolări, rapeluri peste rapeluri de vaccin. Și nu e sigur că s-a terminat. (…) Niciodată până acum nu a fost folosită agresivitatea colectivă pentru impunerea lor (a regulilor sanitare – n.red). Când drepturile colective sunt astfel susținute și impunerea lor se face prin constrângere, directă sau indirectă, cele individuale deja au murit”, scria Avocatul Poporului. Numai anul trecut, instituția Avocatului Poporului a redactat 194 de informări cu privire la acte guvernamentale sau legislative care au îngrădit sau care au contribuit la restrângerea drepturilor și libertăților constituționale, în România.
