Retrocedare sub acoperire: bloc în Pădurea Băneasa

Autorităţile au făcut cadou unui bărbat de 97 de ani 12 hectare în nordul Bucureştiului. Ulterior, la capitolul "cadouri", bătrânul a mai primit 17.000 de metri pă­traţi, de această dată în Pădurea Băneasa. Dosarul, strecurat în­tre suprafeţele "legitime", a primit toate avizele necesare. Scos din circuitul agricol din curtea Staţiunii Pomicole, terenul-fan­tomă rupe însă mai bine de un hectar din Pădurea Bă­nea­sa. Întrebate de circuitul dubios al terenului-fantomă, au­to­ri­tă­ţile aruncă vina de la o uşă la alta. Nimeni nu ştie în admi­nistrarea cui a fost terenul şi de ce a ajuns să fie retrocedat tocmai în pădure. Chiar dacă vorbim despre o afacere cu iz de "şmecherie" imobiliară şi despre un teren care a primit avize pe bandă, fără să aibă măcar identitatea pentru care a primit aces­te avize, un bloc de patru etaje va fi ridicat în Pădurea ­Bănea­sa. Pentru "corectitudinea" retrocedărilor din nordul Bu­cu­reştiului, descrise de Jurnalul Naţional, Direcţia Na­ţio­nală Anticorupţie (DNA) a început urmărirea penală îm­po­tri­va preşedintelui Agenţiei Domeniilor Statului, Daniel Dră­gan. El este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, în scopul obţinerii unui avantaj patrimonial. Surse judiciare ne-au precizat că lista celor "cu răspundere penală" pentru retrocedările din Staţiunea Pomicolă este lungă.

Autorităţile au făcut cadou unui bărbat de 97 de ani 12 hectare în nordul Bucureştiului. Ulterior, la capitolul “cadouri”, bătrânul a mai primit 17.000 de metri pătraţi, de această dată în Pădurea Băneasa. Dosarul, strecurat între suprafeţele “legitime”, a primit toate avizele necesare. Scos din circuitul agricol din curtea Staţiunii Pomicole, terenul “fantomă” rupe însă mai bine de un hectar din Pădurea Băneasa. 

Reţeta şmecheriilor cu teren din Bucureşti poate fi urmărită în cazul prezentat de Jurnalul Naţional. Se ia o bucată bună de teren valoros, în jur de 17.000 de metri pătraţi. Documentaţia se ascunde cu grijă în spatele unui alt dosar, de 12 hectare, al unui cetăţean, Dumitru Nicolaide. Astfel, “sub acoperire”, dosarul de 17.000 de metri pătraţi trece cu brio prin toate avizele necesare. Vorbim de un teren despre care nimeni nu ştie cum a fost scos din circuitul agricol al Staţiunii Pomicole, când el se găseşte în Pădurea Băneasa. Întrebaţi cum a fost posibil acest lucru, majoritatea semnatarilor ridică din umeri. De la Anton Barbu, fostul director al Direcţiei Agricole a Municipiului Bucureşti, şi până la Daniel Drăgan, preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), toţi dau vina pe semnatarii de dinainte sau nu vor să îşi exprime vreun punct de vedere în privinţa actelor pe care le-au semnat. Jurnalul Naţional le poate spune însă că, din datele Direcţiei Silvice Bucureşti, terenul ar fi aparţinut unui IAS. În aceste condiţii, cei 17.000 de metri pătraţi ar fi trebuit scoşi din circuitul agricol al IAS-ului cu pricina, şi nu de la Pomicola. Cel care a confirmat existenţa unui IAS a fost directorul Direcţiei Silvice Bucureşti, Theodor Chiriac: “Această suprafaţă apare pe o hartă veche pe care o deţinem noi şi acolo a fost un IAS. Cu siguranţă că nu a aparţinut fondului forestier”, ne-a precizat Chiriac. Să vă mai spunem şi că orice suprafaţă mai mare de un hectar trebuie să primească avizul Ministerului Agriculturii în momentul în care este scoasă din circuitul agricol? Un astfel de aviz nu există nici în cazul celor 17.000 de metri pătraţi din Pădurea Băneasa, nici în cazul celorlalte loturi ale Staţiunii Pomicola.

DOSARUL-FANTOMĂ, GIRAT DE FOSTUL PREFECT MANTALE
Jurnalul Naţional a relatat în numeroase articole modul în care terenul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa a fost retrocedat unor oameni de afaceri cu viziune. Câştigătorul “licitaţiei imobiliare” din nordul Bucureştiului este de departe Dumitru Nicolaide. Mioara Mantale, fostul prefect al Bucureştiului, a fost cea care a dat girul dosarului. Ulterior, după decizia de punere în posesie a urmat titlul de proprietate. Nicolaide Dumitru devine proprietarul a 12 hectare în staţiunea Băneasa. “Cadoul” din Pădurea Băneasa a venit ulterior, însă în acelaşi pachet cu dosarul mare. În atâtea suprafeţe retrocedate, cine avea să observe “şmecheria” că în loc de 12 sunt aproape 14 hectare? 

AVIZE PE BANDĂ RULANTĂ
Şi nu s-au înşelat! Nimeni nu s-a chinuit să afle cine administrează acel teren şi unde se găseşte el. L-au pus aşa, la întâmplare, în interiorul Institutului de Cercetare de pe Şoseaua Bucureşti–Ploieşti. În ciuda faptului că, în documentele de la Pomicola acest teren este pur şi simplu o fantomă, el a primit număr cadastral, aviz de la Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, Certificat de Urbanism, decizie de scoatere din circuitul agricol. Ca şi cum ar fi fost în administrarea SC Pomicola. Finalul? Este unul la care se gândeşte toată lumea: un Plan de Urbanistică Zonală pentru un bloc de patru etaje. Dosarul despre care vă vorbim se găseşte în acest moment la Agenţia de Mediu Bucureşti, de unde obţine ultimele avize de care mai are nevoie. 

CINE ESTE ÎN SPATE
Aşa cum ne-am obişnuit deja, în spatele unui bătrân servit cu atâta docilitate de statul român trebuie să existe acel cineva, bun cunoscător al afacerilor imobiliare. Nicolaide Dumitru pare un pensionar ca oricare altul. Cu diferenţa că duce o viaţă retrasă, deşi cunoscuţii ştiu că el este un bărbat norocos, cu bani şi cu destule proprietăţi în Bucureşti. Bătrânul nu “s-a luptat” singur cu sistemul. Când a fost împroprietărit şi cu ceea ce nu ceruse, Nicolaide a fost reprezentat de mandatara Cataniciu Teodora. Femeia, împreună cu soţul său, Cataniciu Nicolae, face furori pe piaţa imobiliară din Bucureşti. Astfel, în urmă cu numai un an, Teodora Cataniciu a mai reprezentat bătrânei neajutoraţi la institutele abilitate în restituiri de drepturi de proprietate. În numele Domnicăi Constantinescu, Cataniciu a obţinut două titluri de proprietate pe Bulevardul Primăverii nr. 32 şi pe Strada Buzeşti. Odată intrată în posesia terenului, aceeaşi Cataniciu Teodora vinde suprafeţele soţului său cu o sumă cu mult sub piaţă.

MONSTRU DIN BETON ŞI OŢEL ÎN PĂDURE
Ulterior, din zona de lux Primăverii, cei doi şi-au mutat afacerile într-o altă zonă de lux – Băneasa. Astfel, până în acest moment cei doi deţin cel puţin două Planuri Urbanistice zonale. Unul în pădure, pe cei 17.000 de metri pătraţi, şi al doilea pe Pomicola Băneasa. Daneti Luminiţa şi Cataniciu Teodora apar drept titulare ale planului PUZ locuinţe şi birouri Şoseaua Bucureşti – Ploieşti 89A, Strada Ştefan Holban nr. 8, Sector 1. Cele două au depus dosarul în care se solicită obţinerea avizului de mediu pentru construcţiile din nordul Bucureştiului. Soţul are la rându-i un Plan de Urbanistică Zonală depus spre avizare la Agenţia de Mediu. Pe suprafaţa din pădure, identificată în PUZ cu numărul 99G, urmează să se ridice un bloc de patru etaje. “Le-am cerut celor care au venit cu proiectul să ne aducă avizele necesare atât de la Direcţia Agricolă, cât şi de la Direcţia Silvică. Nu este posibil să construim aşa, oriunde, fără să avem măcar actele necesare la dosar. Terenul se găseşte în Pădurea Băneasa”, a explicat Rădulescu Dobrogea, preşedintele Ec-Civica. Jurnalul Naţional a încercat să ia legătura cu proiectantul, Magda Trif, care a închis imediat ce şi-a dat seama  că nu ne interesează să lăudăm proiectul, ci legalitatea actelor ce stau la baza construcţiei din Pădurea Băneasa. 

PREŞEDINTELE ADS, URMĂRIT PENAL
Atât de corecte au fost deciziile autorităţilor în cazul Nicolaide, încât Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a intrat pe fir. Astfel că, la solicitarea noastră legală, DNA ne-a comunicat că procurorii anticorupţie au început urmărirea penală împotriva preşedintelui ADS, Daniel Drăgan, încă din data de 23 septembrie 2008. Acesta este acuzat de “abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prevăzută de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare”. DNA precizează că, prin acţiunile sale, Daniel Drăgan a prejudiciat ADS. Surse judiciare ne-au precizat că lista celor “cu răspundere penală” pentru retrocedările din Staţiunea Pomicolă este lungă.

 

Schiţa “trădătoare”

Am încercat să găsim momentul zero, locul în care s-a greşit. Din păcate, nimeni nu ştie. Fiecare instituţie dă vina pe cea dinainte. Or, ca să pui ştampila pe un număr cadastral sau pe un ordin de scoatere din circuitul agricol trebuie să verifici şi schiţa terenului. Schiţa, deşi prezentă în dosar, se pare că a fost invizibilă pentru toţi cei care au semnat, din moment ce în document se vedea clar că terenul se afla în mijlocul Pădurii Băneasa. În schiţă, trecută în “Anexe”, se precizează cu litere de-o şchioapă parametrii terenului şi mai ales locaţia: Pădurea Băneasa.  

 

Dacă e musai...

Printre puţinii care au observat greşeala au fost angajaţii staţiunii pomicole. Lor li s-a comunicat că vor mai fi văduviţi de încă 17.000 de metri pătraţi. Au ridicat resemnaţi din umeri, asta pentru că ei ştiau că suprafaţa cu locaţia din schiţă nu le aparţine. Cum în Pădurea Băneasa nu au deţinut niciodată vreun metru pătrat, şi-au dat seama că ceva nu este în regulă. Au fost folosiţi drept paravan în faţa avântului imobiliar al semnatarilor fără răspundere. Peste 70 de hectare de verdeaţă au fost retrocedate.