Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu 100.000 de ecusoane Uber și Bolt, România pierde jumătate de milion de euro anual, din cauza schemelor de fraudare pe care le folosesc firmele cu afaceri în acest domeniu. Statul încasează doar 20% din sumele care ar trebui să ajungă anual la buget, din cauza evaziunii fiscale care s-a generalizat în acest domeniu. Direcția Națională Anticorupție a deschis mai multe anchete, în ultimul an și jumătate, reușind să destructureze mai multe rețele de evaziune, iar soluția care s-a găsit, în urma tuturor investigațiilor din ultimele luni a fost o modificare legislativă care să elimine posibilitatea de a folosi mașini în baza contractelor de comodat. După ce PSD a inițiat această modificare a legii, firmele de transport alternativ au reînceput campania de PR pentru eliminarea acestui amendament introdus de fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, plângându-se că mii de șoferi de Uber și Bolt vor rămâne fără venituri, iar România și-ar pierde mobilitatea.
În baza unui dosar al DNA care vizează fraudele din transportul alternativ a fost arestat șeful ARR, Cristian Anton, după ce a fost prins cu sute de mii de euro în cutii de pantofi, la începutul acestui an. Urmărirea a avut la bază denunțul a doi șoferi care au depus plângere la DNA, declarând că li s-a cerut o șpagă de 700 de euro pentru a obține atestat Uber.
În ultimii doi ani, procurorii au descoperit mai multe scheme de fraudă pe care le folosesc firmele de transport alternativ din toată țara. Una dintre cele mai nocive este bazată pe posibilitatea de a folosi mașini în baza unor contracte de comodat.
Anchetatorii au explicat că prin comodat, firmele pot frauda statul român, deoarece nu înregistrează mașinile ca flotă proprie a companiei și astfel pot schimba foarte ușor aceste flote de mașini, având sedii fictive și administratori neidentificabili, astfel încât firmele se pot închide imediat după ce începe o anchetă care le vizează, iar activitatea se mută pe alte companii.
Această schemă de fraudă a fost folosită de zeci de firme fantomă, iar soluția identificată a fost eliminarea posibilității de a mai folosi mașinile în baza contractelor de comodat - adică firmele de ride-sharing vor avea aceleași condiții pe care trebuie să le îndeplinească și taximetriștii, urmând să fie obligate să dețină flote proprii și active reale, pentru a nu se mai putea șterge imediat urmele, în caz de descoperire a fraudelor.
Modificarea legislativă, atacată prin campanii de PR
Fostul ministru PSD al Transporturilor, Ciprian Șerban, a depus, recent, o inițiativă legislativă pentru eliminarea contractului de comodat, motivând-o chiar prin nevoia de eliminare a „premiselor favorabile pentru sustragerea de la obligațiile fiscale și pentru desfășurarea unor activități economice într-un cadru insuficient de transparent”. Amendamentul PSD va modifica articolul 13 din OUG 49/2019 privind transportul alternativ.
Imediat după ce a fost înaintat către Parlament acest proiect de modificare a legislației, firmele de ride-sharing au relansat campaniile prin care ar putea obține un vot negativ din partea parlamentarilor, astfel încât să poată funcționa în continuare pe baza acelorași contracte de comodat. Principalele argumente sunt legate de numărul mare de șoferi care nu ar mai avea venituri, având în vedere faptul că în acest moment circulă peste 66.000 de mașini în regim de ride-sharing în toată țara și alte 30.000 pot intra oricând în circulație, în baza ecusoanelor deja obținute pentru Uber și Bolt.
Peste 10.000 de firme și 17.000 de PFA desfășoară aceste activități de ride-sharing în România, folosind circa 90.000 de mașini autorizate, în baza contractelor de comodat - conform datelor de la finalul anului trecut.
Legea va fi similară cu cea a taximetriei
Până la primele anchete de la Antifraudă și DNA în domeniul ride-sharing, transportatorii autorizați și taximetriștii au transmis periodic, în ultimii 12 ani, informări către autoritățile statului, în legătură cu neregulile din domeniul ride-sharing, dar anchetele s-au deschis târziu, după ce au fost aduse dovezi ale fraudelor din acest domeniu. Reprezentanții Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) au avut mai multe întâlniri cu ANAF, în 2023, pentru a descrie mecanismele prin care se fac aceste fraude. Astfel s-a ajuns la anchete, în mai multe dosare de evaziune fiscală.
„Am avut mai multe întâlniri cu factorii decidenți din cadrul ANAF, încă din anul 2023, pentru a le explica în ce fel se face frauda. De exemplu, șoferilor li se plătesc salariile fără documente legale, în parcări, la mica înțelegere, în fiecare lună, pentru că șoferii nu sunt angajați cu forme legale. De când Uber și Bolt au decis să lucreze doar cu firme, nu direct cu șoferii, s-a creat acest mecanism prin care unii deschid zeci de firme, apoi le închid, pe bandă rulantă, pentru a se pierde urma banilor. Firmele de taxi nu pot face așa ceva, pentru că în taximetrie trebuie să reînnoiești acreditările, dar în transport alternativ se pot transfera mașina și licența de pe o firmă pe alta, fără a mai fi nevoie de reautorizare. Așa s-a ajuns la situația în care patronii acestor firme fac fraude fiscale și evaziune. Pe de altă parte, UBER și BOLT primesc 25% din încasările acestora, le transferă în afara țării, apoi reîntorc 75% la firmele din țară, bani din care se fac plăți fără a se plăti taxe și impozite la stat”, a explicat, pentru Jurnalul, Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.
În baza tuturor anchetelor făcute de autoritățile de control, dar și a descoperirilor făcute de COTAR și de presă ar putea să fie modificată legea transportului alternativ, astfel încât să se elimine toate posibilitățile de fraudare, însă astfel s-ar ajunge la o variantă a legii similară cu cea a taximetriei, ceea ce ar pune sub semnul întrebării nevoia celei de-a doua legi, cea care s-a făcut special pentru ride-sharing, pentru că Uber și Bolt susțin că activitatea lor nu este taximetrie. De altfel, taximetriștii au cerut de la început conformarea firmelor de ride-sharing la legislația privind taximetria, arătând că nu este nevoie de o lege separată pentru reglementarea unei activități care deja funcționează în baza unei legi clare - Legea taximetriei.
Această dublare a legii le permite, de la început, celor care fac ride-sharing să încalce mai multe legi pe care firmele de taxi le respectă, printre care se numără și Codul muncii, pentru că șoferii sunt declarați „parteneri”, nu angajați. De anul trecut, după primele descinderi la mai multe firme evazioniste, mii de șoferi de Uber și Bolt și-au înregistrat PFA, pentru a lucra cu forme legale, în timp ce taximetriștii au plătit, în toată această perioadă, taxele și impozitele prevăzute de legile românești.
Citește pe Antena3.ro
