România are de câștigat din criza alimentelor

Acum avem o situație nouă în agricultură: se lucrează în echipă, inclusiv cu ministerul de resort, pentru a convinge Comisia Europeană să ne lase să producem mai mult, în contextul foametei care se anunță. Estimările specialiștilor români arată că actuala situație nu va afecta țara noastră, ba chiar am putea profita, crescând prețurile unor produse, pentru export. De asemenea, producătorii români pot accesa noi piețe de desfacere, iar surplusul de alimente asigură și consumul intern.

Agricultura României nu va avea de suferit prea mult, în actuala criză multiplă, la nivel mondial, chiar dacă sunt în continuare aceleași probleme din trecut, în special pericolul de secetă și refuzul asiguratorilor de a emite polițe pentru terenurile afectate. Specialiștii arată că producția românească de cereale și de floarea-soarelui este de circa trei ori mai mare decât cea necesară pentru a acoperi cererea de pe piața internă, iar acum este momentul ca fermierii să acceseze piețe externe noi și să vândă la un preț mai mare. În aceste condiții, nici penuria de îngrășăminte și nici creșterile alarmante ale prețurilor acestora nu vor afecta prea mult producția, dacă se va vinde la un preț mult mai ridicat față de cel de până acum. Singura problemă rămâne, pentru agricultorii români, Planul Național Strategic în care s-au introdus, la Bruxelles, câteva condiții improprii pentru specificul României. Încă suntem în faza de negocieri cu specialiștii din Comisia Europeană, pentru a se obține cel puțin derogări de la noile reglementări impuse de UE pentru protecția mediului, până după 2023, iar actualul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, este parte din echipa României, de această dată.

Nu putem lăsa 4% pârloagă, în plin război

Una dintre condiționalitățile de mediu care se negociază acum pentru a fi eliminată sau măcar pentru a se obține o derogare, până la rezolvarea crizei alimentare mondiale care a fost anunțată de analiștii economici, este obligativitatea de a lăsa 4% din terenurile agricole necultivate. Pentru biodiversitate și peisaj, UE a impus o nouă regulă prin care 4% din terenurile agricole să se lase necultivate, iar pentru România ar însemna aproape 400.000 de hectare de teren care ar deveni pârloagă. Specialiștii au trimis la Bruxelles un material foarte bine documentat, pentru a arăta că terenurile agricole de pe suprafața țării noastre nu sunt toate la fel și nici nu au aceleași caracteristici precum cele din alte țări, iar condițiile impuse acum nu se pot aplica și la noi. Mai mult, în situația actuală, când se vorbește despre o inevitabilă criză alimentară și chiar despre foamete, ar fi mai bine să se cultive pe o suprafață cât mai mare, pentru a se putea trece cu bine de această perioadă.

Culturile sunt stabilite de inginerii agronomi

La fel se pune problema și în legătură cu noua reglementare a CE privind monoculturile. Specialiștii români au arătat că există zone cultivabile din țara noastră unde seceta și deșertificarea sunt factorii locali principali care stau la baza stabilirii culturilor dintr-o anumită perioadă, deci nu se poate aplica global și standardizat o regulă care ar afecta producția din zonele respective. „Toate condiționalitățile legate de biodiversitate trebuie să țină cont de specificul local. Noi am lucrat în echipă, inclusiv cu domnul ministru Chesnoiu, și am trimis la Bruxelles toate observațiile tehnice. S-a cerut cel puțin o derogare, până după 2023, pentru a depăși actuala situație”, a explicat, pentru Jurnalul, Răzvan Filipescu, agricultor și vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea.

Veștile bune pentru fermieri

În contextul mondial actual, România stă mult mai bine decât alte țări, fiind unul dintre producătorii agricoli tradiționali din Europa. România are peste 9,4 milioane de hectare de teren arabil, iar acesta este un mare avantaj. Dacă agricultorii se vor orienta către piețele rămase libere după începerea actualului conflict dintre Rusia și Ucraina, România ar putea exporta mai mult și la prețuri care să acopere inclusiv creșterile prețurilor la îngrășăminte, cauzate de creșterea prețului gazelor naturale. „Lumea e îngrijorată acum de creșterea prețurilor la îngrășăminte, dar mai ales nu se știe de unde s-ar mai putea cumpăra. Mai există, însă, posibilitatea de a lua din Bulgaria sau din Georgia, iar de anul trecut până acum au apărut și pe piața românească alți producători. Nu știm, însă, la ce prețuri se vor putea achiziționa”, mai spune Răzvan Filipescu. După ce principalul producător de îngrășăminte agricole din România, Azomureș, a anunțat, la finalul anului trecut, că oprește producția, din cauza creșterii prețului gazelor naturale, unii analiști au estimat o scădere a producției agricole din România, pentru anul acesta, între 50% și 80%, având în vedere faptul că Azomureș asigura jumătate din necesarul de îngrășăminte la nivel național. Situația s-a schimbat, între timp, pentru că au apărut alte surse, iar în continuare pot apărea noi soluții care să estompeze această cădere abruptă a producției, anunțată inițial.   

Ministrul joacă în echipa României

Primul care s-a opus noilor reglementări impuse de Bruxelles pentru agricultura din România este chiar ministrul Adrian Chesnoiu. Acesta negociază eliminarea condiționalităților de mediu pentru România, în Comisia Europeană. „Încă din decembrie, de la primul Consiliu de miniștri la care am participat, am solicitat Uniunii Europene și Comisiei Europene să își reconsidere poziția, pentru că situația globală în care ne aflam la momentul respectiv, și, iată, mai ales în aceste momente, nu cred că mai impune aceste obiective ambițioase de mediu, fără să se țină cont de specificitatea fiecărui stat membru. Nu cred că își permite nimeni, la nivel european, la nivel global să lase o astfel de suprafață neproductivă, mai ales a unei țări cum este România, cu un sol atât de fertil”, a declarat ministrul Agriculturii. 

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Suntem una dintre țările care susținem să cultivăm fiecare metru pătrat de pământ, astfel încât să putem asigura securitatea alimentară și siguranța aprovizionării cu alimente și pentru alte țări care nu pot produce necesarul de cereale.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu