Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ultimii ani, la ușa premierului au răsărit mai multe guverne din umbră. Sub pretextul unei mai bune coordonări între ministere, Executivul a înființat un număr-record de comitete interministeriale, structuri care, în teorie, ar trebui să eficientizeze decizia guvernamentală. În practică, realitatea ne arată că acest lucru nu prea s-a întâmplat, dar această politică a comitetelor a favorizat apariția unui nou pol de putere conectat direct la cabinetul prim-ministrului.
Astăzi, aproape fiecare domeniu strategic beneficiază de o astfel de structură „de coordonare”, alcătuită din miniștri, secretari de stat și consilieri, care se reunesc periodic pentru a analiza, a aviza sau a decide direcții de politică publică. Numărul lor și tematica abordată s-au extins constant.
Oficial, argumentul Guvernului este unul pragmatic: problemele complexe pe care România le are în față necesită soluții rapide și integrate. În realitate însă, această proliferare de comitete ridică semne de întrebare privind buna lor funcționare prin prisma rezultatelor furnizate. Lăsând la o parte că activitatea acestor structuri se suprapune peste competențele ministerelor, această supracoordonare nu este însoțită și de o transparență sporită. Rapoartele de activitate ale acestor zeci de comitete interministeriale atârnate, cele mai multe dintre ele, la ușa premierului sunt foarte rar comunicate, ceea ce face ca activitatea lor să evite dezbaterea publică. Ultima decizie în acest sens este înființarea Comitetului interministerial privind proiectele în parteneriat public-privat (PPP).
În ședința de Guvern de marți s-a decis constituirea Comitetului interministerial privind proiectele în PPP pentru care s-au alocat 25 milioane de euro. Acești bani vor asigura studii de fezabilitate de calitate și asistență juridică pentru a atrage capital privat în infrastructură, promite Guvernul. De asemenea, acest organism va monitoriza implementarea proiectelor și va asigura cooperarea între ministere, mediul de afaceri și autoritățile locale pentru a debloca investițiile publice mari. Comitetul va funcționa în coordonarea Ministerului Finanțelor.
Un guvern paralel pregătește participarea Frankfurter Buchmesse în anul 2028
România va fi țară invitată de onoare la Frankfurter Buchmesse în anul 2028, cel mai important târg de carte și industrii creative din lume, cu o tradiție de peste 500 de ani. Pentru a pregăti cât mai bine participarea la această manifestare culturală de amploare, Guvernul a decis recent înființarea unui comitet interministerial. În urma unui memorandum inițiat de Ministerul Culturii și aprobat în ședința Guvernului din data de 22 ianuarie 2026, s-a constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 36/2026 Comitetul Interministerial privind coordonarea participării României la Frankfurt 2028. Din comitet fac parte, printre alte instituții, Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și Ministerul Finanțelor. Din această enumerare constatăm că din noua structură face parte aproape tot Guvernul României.
Un organism pentru salvarea combinatului siderurgic Liberty Galați
După dezastrul înregistrat la combinatul siderurgic Galați, statul a decis în septembrie 2025 instituirea Comitetului interministerial pentru protejarea intereselor statului la combinatul siderurgic Galați. După ce a asistat impasibil la ce se întâmpla acolo, la final statul s-a trezit că are de recuperat 408 milioane de euro.
Acesta analizează impactul social în cazul închiderii, măsurile necesare pentru continuarea producției sau o eventuală vânzare. Varianta aleasă la final a fost scoaterea la vânzare a combinatului, suma de licitație plecând de la 709,1 milioane de euro. Comitetul este condus de un viceprim-ministru.
Activitatea asistenței sociale, sub lupa interministerială
În octombrie 2025 apărea și Comitetul interministerial pentru consolidarea capacității administrative a instituțiilor cu atribuții în domeniul asistenței sociale (Decizia Guvernului nr. 472/2025).
Este un organism fără personalitate juridică și are ca obiectiv principal evaluarea situaţiei din domeniul asistenţei sociale, pe baza analizelor şi informaţiilor furnizate de către instituţiile cu atribuții în acest domeniu. În componența sa se regăsesc reprezentanți ai Ministerului Muncii, Ministerului Dezvoltării, Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne
și Ministerului Finanţelor.
Dezastrul de la Mina Praid, filtrat de o comisie specială
După dezastrul de la Mina Praid, prin Decizia nr. 287/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 2 iunie 2025, s-a constituit Comitetul interministerial Praid.
Organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, el are ca mandat şi obiective evaluarea situaţiei create în urma inundaţiilor din localitatea Praid, judeţul Harghita, identificarea şi propunerea de soluţii pentru Guvern şi alte autorităţi publice în scopul reparării pagubelor şi salvării Minei Praid.
Cancelaria premierului și sănătatea mintală
Un alt comitet ale cărui rezultate sunt necunoscute opiniei publice este și Comitetul interministerial privind monitorizarea implementării Planului de acțiune pentru perioada 2024-2029 pentru executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în domeniul sănătății mintale. El a apărut ca urmare a Deciziei Guvernului nr. 283 din 28 mai 2025. Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ, este coordonat de un consilier desemnat de la Cancelaria prim-ministrului.
Comitet special pentru domeniul farmaceutic
În octombrie 2025 a fost înființat și comitetul interministerial pentru coordonarea politicilor de stimulare economică în domeniul farmaceutic, un organism fără personalitate juridică aflat în coordonarea Ministerului Sănătății.
Scopul Comitetului este de a coordona și implementa politici naționale de stimulare economică în domeniul farmaceutic, printr-un cadru de consultare și decizie între instituțiile guvernamentale implicate. Printre direcțiile strategice de acțiune se numără identificarea priorităților naționale din sectorul farmaceutic, propunerea de politici și planuri anuale de acțiune, precum și monitorizarea și evaluarea acestora. Comitetul include inclusiv Administrația Prezidențială.
Cancelaria premierului a intrat în lupta cu drogurile
Comitetul interministerial și intersectorial antidrog a fost constituit în mai 2025 (Decizia 270/2025). Acesta este un organism strategic nou, creat în cadrul noii Agenții Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), subordonat Cancelariei prim-ministrului. Coordonarea și monitorizarea strategică, elaborarea de politici și rapoarte se numără printre atribuțiile acestei structuri.
Muncitorii străini au un comitet pentru admisie
Comitetul pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România a fost înființat în mai 2025 (Decizia Guvernului 281/ 2025). Funcționează în subordinea Cancelariei prim-ministrului, fiind coordonat de un secretar de stat din această structură. Comitetul își propune eficientizarea procesului de admisie și de reglementare a șederii străinilor pe teritoriul României prin simplificarea și digitalizarea procedurilor administrative.
O acțiune pe care comitetul urmărea să o implementeze era și reglementarea drepturilor și obligațiilor specifice firmelor care se ocupă de recrutarea de forță de muncă din țări terțe.
Combaterea antisemitismului și xenofobiei se face mai bine de la Palatul Victoria
În 2024, Guvernul ajungea la concluzia că România avea nevoie de un Comitet interministerial de monitorizare a implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură. Conform H.G. nr. 540/2024, acesta asigură cooperarea între instituțiile implicate și evaluează periodic progresul și impactul acțiunilor derulate la nivel național.
Este fără personalitate juridică și este condus de un coordonator național cu rang de secretar de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului.
CIFGA, comitetul care își răsplătea membrii cu mii de euro pe lună
Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA), care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor, este organismul care stabilește cadrul de reglementare și care examinează și aprobă/avizează produsele de finanțare, garantare și asigurare acordate de Exim Banca Românească în numele și în contul statului român. Ani de zile a fost cel mai vânat comitet, pentru că aici stipendiile primite pentru o ședință pe lună se ridicau la mii de euro pentru fiecare din cei 17 membri ai comitetului. În vara anului trecut Guvernul Bolojan a redus numărul membrilor la cinci, iar stipendiile lunare erau tăiate la 5.000 de lei (s-au redus de la 20% la 5% din salariul lunar al președintelui Băncii Exim Banca Românească - S.A).
Riscul seismic, analizat de la Cancelaria premierului
În februarie 2023, șeful Guvernului de la acea vreme, premierul Nicolae Ciucă, decidea înființarea Comitetul interministerial pentru analiza de risc seismic. El funcționează și astăzi ca organism care să furnizeze Guvernului liniile directoare și soluțiile necesare pentru a pregăti cât mai bine atât populația, cât și infrastructura din toate domeniile, în cazul producerii unui seism. „Această structură va funcționa pentru a stabili într-un timp cât mai scurt măsuri coerente și integrate necesare pentru a proteja oamenii și a pregăti autoritățile să răspundă rapid și eficient, inclusiv în cazul producerii unor cutremure”, afirma premierul Nicolae Ciucă la acea vreme. Coordonatorul organismului este Cancelaria prim-ministrului.
PNRR ne-a adus un comitet pentru schimbări climatice
Unul din subiectele prioritare pe agenda Comisiei Europene este de ani de zile problema schimbărilor climatice. Pentru a se asigura că acționăm în concordanță cu această politică, prin Hotărârea de Guvern nr. 563/28 aprilie 2022, a fost înființat Comitetul interministerial privind schimbările climatice (CISC). El funcționează la Guvern și stabilește prioritățile anuale în materie de schimbări climatice și tranziție energetică. Operaționalizarea acestui comitet este prevăzută în cadrul jalonului 413 cuprins în Reforma 2, Componenta 14 a PNRR (Buna guvernanță). Comitetul este condus de prim-ministrul României, în calitate de președinte, și are trei vicepreședinți: șeful Cancelariei prim-ministrului, ministrul și demnitarul care conduce Departamentul Climă și Sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale.
Comitetul pentru debirocratizare are multe corijențe
Prin decizia nr. 331 din 24 mai 2021 Executivul de la acea vreme decidea constituirea Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației. El funcționează și astăzi, iar rolul său este de a propune măsuri specifice de simplificare a procedurilor administrative și de debirocratizare, atât pentru mediul de afaceri și cetățeni, cât și pentru instituții. Comitetul denumit pe scurt CERB funcționează sub autoritatea prim-ministrului, dar în dreptul său sunt acumulate multe restanțe.
Ratarea banilor din PNRR, monitorizată atent
Nici Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu a fost ocolit de un organism care să-l coordoneze și să monitorizeze.
Ultima analiză a Comitetului interministerial de coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care a avut loc săptămâna aceasta, a arătat că riscăm să pierdem bani.
Potrivit comunicatului oficial, este vorba despre aspectele restante aferente cererilor de plată 3 și 4, transmise de Guvern Comisiei Europene, precum și despre cele referitoare la cererile de plată 5 și 6, care urmează să fie transmise în perioada următoare. Comitetul a fost înființat în 2021.
Cu ochii pe codul de etică al funcționarilor publici
Tot în cadrul PNRR se înființa în septembrie 2023 Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării jalonului 432, aferent reformei 7 – Evaluarea şi actualizarea legislaţiei privind cadrul de integritate din Planul naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică. Concret, jalonul 432 vizează aprobarea versiunii revizuite a codului de etică pentru funcționarii publici și de el este responsabil Secretariatul General al Guvernului. În cadrul acestui jalon, a fost lansată recent noua platformă RUTI – Registrul Unic al Transparenţei Intereselor.
Un comitet special pentru guvernanța corporatistă
Prin Decizia prim-ministrului nr. 366/2022 se înfiinţa Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 - Îmbunătăţirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor de stat din Componenta 14 - Buna guvernare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Conducerea comitetului este asigurată de către viceprim-ministrul fără portofoliu care coordonează reforma statului şi procesul de eficientizare a activităţii instituţiilor publice, în calitate de preşedinte. Implementarea guvernanței corporative la nivelul companiilor de stat este încă un capitol unde România are foarte mari restanțe.
Biodiversitatea are nevoie de un supracontrol
În 2022, printr-o hotărâre de guvern, se decidea înfiinţarea Comitetului interministerial pentru analiza cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversităţii. Apariția lui era un jalon din PNRR pentru aplicarea Reformei R.2 – Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente şi eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea, din cadrul Pilonului I „Tranziţia Verde”, Componenta C2: Păduri şi protecţia biodiversităţii. El se află în coordonarea Ministerului Mediului.
Tutunul are și el un comitet
Și în domeniul tutunului funcționează un comitet special. Denumit Comitetul interministerial pentru controlul consumului de tutun pe termen mediu și lung are ca rol elaborarea, aprobarea și implementarea politicilor și acțiunilor promovate în scopul controlului consumului de tutun în România. Structura funcționează în coordonarea Ministerului Sănătății din 2015 și are ca rol coordonarea procesului de transpunere în legislația națională a prevederilor legislației europene privind fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe.
Comitetul pentru Achiziții Publice și rezultate lui
Prin Decizia Prim-ministrului României nr. 236 din 19 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 778/19.10.2015, s-a înființat Comitetul interministerial pentru achiziții publice (CIAP). El este funcțional și astăzi, iar cât de bine și-a făcut acesta treaba aflăm de la Curtea de Conturi. Un raport al Curții care a vizat anul 2024 arăta că au fost identificate 2.325 abateri de la legalitate în domeniul achizițiilor publice sunt. Ele erau în creștere față de anii: 2018 (1.803 abateri), 2019 (2.073 abateri), 2021 (2.153 abateri), 2022 (1.981 abateri) și 2023 (1.255 abateri).
Citește pe Antena3.ro
