Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autoritățile administrației centrale și locale au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, astfel că România riscă noi sancțiuni din partea Bruxelles-ului din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării și netratării corespunzătoare a deșeurilor municipale. Avertismentul se regăsește într-un raport al Curții de Conturi întocmit în urma unei misiuni de audit care a vizat activitatea administrațiilor locale din ultimii.
Deși în decursul timpului au existat posibilități de atragere a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), autoritățile locale nu au reușit construirea unui astfel de sistem în toate județele. Uniunea Europeană a finanțat, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activități de închidere a depozitelor neconforme, însă Administrația Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanțare respectiv și, astfel, s-a ajuns la situația în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului, se arată în raportul Curții publicat la sfârșitul săptămânii trecute. În prezent, administratorii depozitelor de deșeuri au obligația de constituire a fondului pentru închidere și urmărire postînchidere, însă legislația nu stabilește un cuantum valoric al acestuia. În cazul nerespectării acestei obligații, sancțiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile.
Sistemele integrate de management al deșeurilor sunt funcționale în mai puțin de o treime (29%) din unitățile administrativ-teritoriale evaluate de inspectorii Curții de Conturi (județele Argeș, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deșeurilor (Brașov, Municipiul București, Constanța, Iași, Neamț). Mai mult, structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege. În consecință, țintele prevăzute în planul de gestionare a deșeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în orașe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deșeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează, se mai arată în raportul de audit citat.
Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligația de gestionare a întregii cantități de plastic pusă în piață, România și-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic pusă pe piață. Statul român a impus operatorilor economici obligația de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenței de 77,5% din cantitatea de deșeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât UE impune statelor membre plata unei contribuții de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecința este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel.
34
La data realizării auditului, în România erau operabile, total sau parțial, doar 34 de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor.
Deficiențe pe toată linia
Auditul Curții de Conturi a constatat grave deficiențe în ceea ce privește activitatea instituțiilor de mediu din țara noastră. Astfel, raportul subliniază că:
-În ceea ce privește managementul deșeurilor, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu a elaborat o nouă strategie națională de gestionare a deșeurilor, actualul document strategic având ca orizont de timp anul 2020.
-Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (aprobat în 2017) nu a fost monitorizat suficient, astfel că nu s-au adoptat măsuri care să corecteze nivelul de atingere a indicatorilor de rezultat preconizați inițial.
-Din consultarea cadrului legal aplicabil domeniului deșeuri, a reieșit că nu s-au aprobat procedurile de raportare a datelor și informațiilor privind gestiunea deșeurilor (conform art. 49 al Legii nr. 211/2011)
-Deși la nivelul României au fost identificate necesitățile de investiții pentru o rețea integrată de unităţi de eliminare a deşeurilor şi de valorificare a deşeurilor municipale mixte colectate din gospodăriile populaţiei, ritmul adoptării acestora în Planurile Județene de Gestionare a Deșeurilor a fost unul foarte lent.
-Implementarea funcționării și exploatării sistemelor de management integrat al deșeurilor au fost total necorelate (într-o perioadă de aproape 15 ani).
-Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului nu a monitorizat modul de implementare a măsurilor necesare atingerii țintelor stabilite prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. De asemenea, autoritatea nu a modificat cadrul legal privind emiterea autorizațiilor de mediu, conform prevederilor OG nr. 2/2021.
Somn de voie la ANPM
Raportul este extrem de critic în ceea ce privește activitatea Agenției Naționale pentru Protecția mediului (ANPM). Deși avea obligația de a transmite raportări, la intervale de 3 ani, către Comisia Europeană, asupra implementării Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor, din verificarea efectuată s-a constatat că pentru perioada 2013 - 2015 nu s-au efectuat raportări de acest fel, iar rapoartele care s-au transmis pentru perioada următoare (2016-2019) nu au fost puse la dispoziția publicului și nici publicate, conform prevederilor legale în vigoare. În plus, rapoartele cu privire la deşeurile municipale şi biodeşeurile (acoperirea materială şi teritorială a colectării separate şi eventualele derogări de la aceste obligaţii), impuse prin Directiva 2008/98/CE (modificată și completată prin Directiva 2018/851/CE), au fost transmise Comisiei Europene cu întârziere. Potrivit prevederilor legale (OUG nr. 92/2021), ANPM avea obligația de a elabora, în termen de șase luni, o procedură de raportare a datelor și informațiilor puse la dispoziția agențiilor de protecție a mediului de către operatorii economici care gestionează deșeuri (producători de deşeuri nepericuloase/periculoase, colectori sau transportatori de deşeuri periculoase ori nepericuloase cu titlu profesional, comercianți şi brokeri de deşeuri). Din verificarea efectuată de inspectorii Curții de Conturi, s-a constatat faptul că această procedură nu fusese elaborată până la mijlocul anului trecut, când s-a încheiat misiunea de audit. Pe de altă parte, deși gropile de gunoi trebuiau lichidate, au fost agenții teritoriale ale ANPM care au autorizat deschiderea unor gropi fără respectarea condițiilor de mediu.
Lucrurile nu arată mai bine nici la Administrația Fondului de Mediu, unde inspectorii Curții de Conturi au descoperit că nu există încă un sistem de control al calității și trasabilității deșeurilor municipale eliminate prin depozitare, care a fost impus prin Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului și preluat în Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor. Deficiențe au fost constatate și în ceea ce privește finanțarea depozitelor neconforme. Existând administrații locale care au beneficiat de un tratament preferențiar comparativ cu altele.
Dezastru la București, risc de infringement
La nivelul Municipiului București și al județului Ilfov, nu funcționează un sistem integrat de management al deșeurilor, nefiind astfel îndeplinite obiectivele strategiei locale de gestionare a deșeurilor și ale Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor, este concluzia misiunii de audit. Colectarea deșeurilor menajere la nivelul Capitalei s-a realizat, în cea mai mare parte, în amestec. În perioada analizată, depozitarea a reprezentat principala opțiune de eliminare a deșeurilor municipale, gradul de valorificare a deșeurilor reciclabile menajere şi similare fiind scăzut. „Eficiența stațiilor de sortare este mult sub limita minimă de 75% și, din cauza sistemului actual de colectare a deșeurilor reciclabile și a tehnologiilor de tratare, nu se poate atinge ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale de minimum 50% din deșeurile de ambalaje, întrucât nu s-au implementat sisteme eficiente de colectare separată și nici nu s-a investit în stații de sortare automatizate. Municipiul București nu deține la acest moment nicio instalație de tratare termică a deșeurilor municipale”, se arată în raport. Concluzia generală a auditorilor a fost că, prin modul care în care se exercită managementul deșeurilor la nivelul Municipiului București, în prezent există un risc semnificativ de infringement împotriva României.
