Romania mahalalelor

Undeva intre sat si oras, intre chibzuinta taranului si viclenia usor ostenita a targovetilor a incremenit, de sute de ani, o lume pestrita, care seamana cu Romania insasi. O Romanie la fel de reala ca si cea a masinilor cu girofar, a ghetourilor de beton din marile orase, a satelor in care se mai ara cu plugul, a cartierelor de vile aparute intr-un mandat.

Viata la periferie. Mahalaua. Undeva intre sat si oras, intre intre chibzuinta taranului si viclenia usor ostenita a targovetilor a incremenit, de sute de ani, o lume care seamana cu Romania insasi: viata la margine, unde totul e relativ si unde pana si progresul e folosit parca pentru a conserva inertia.

Uneori fara apa curenta, fara canalizare, fara instalatii de gaze, fara servicii de salubritate. Alteori, aceleasi noroaie de acum 50, sau 100, sau 150 de ani. Aceleasi case, pitite dupa gardurile mancate de ploi, aceeasi cismea din coltul strazii, neschimbate carciumele in care, la vreo masa soioasa, targovetii strecoara prin filtrele barfei ultimele noutati ale inca unei zile. Doar curentul electric si vreo ulita asfaltata cine stie cand mai despart aceste comunitati de inertia ultimelor doua secole. Acolo, cum treci de ultimul sir de blocuri, supravietuieste un alt oras, o Romanie discreta si conservatoare in siretenia ei, pe care nici razboaiele, nici schimbarile de regim, nici ritmul ametitor al unui secol agitat, nici macar buldozerele lui Ceausescu n-au reusit sa o desfiinteze: Romania mahalalelor. O Romanie ca o fotografie alb-negru, dar la fel de reala ca si cea a masinilor cu girofar, a ghetorilor de beton din marile orase, a satelor in care se mai ara cu plugul, a cartierelor de vile aparute intr-un mandat.

O viata pestrita si cuminte

Nici un soc in istoria mahalalelor romanesti, nici un eveniment care sa delimiteze clar un deceniu de celalalt. De la maidanele de acum 200 de ani - inecate in noroaie, cu bordeie ce adaposteau pe taranii fara pamant, ciobanii fara oi, insii fara capatai, misitii, escrocii, cei cautati pentru vreo nelegiuire si cei pentru care viata n-a pus nimic de-o-parte - si pana la stradutele incremenite astazi intre sat si oras, timpul s-a silit sa salveze asemanarea unei zile cu cea de dinainte.

O lume saraca, in care meseriile devin incerte, unde lumea traieste din te miri ce si in care sutii isi fac veacul alaturi de gospodari, iar proxenetii si traficantii de droguri traiesc printre de oamenii de treaba. O lume cu propriile ei legi, cu ierarhiile ei stranii, cu obiceiurile ei vagi si adaptabile tocmai pentru a supravietui orasului care o ia prea repede inainte.

Aproape de lumea dezlantuita

Astazi, cu doar 2-3 ani inainte ca Romania sa intre cu acte in regula in lumea civilizata, mahalaua se pregateste si ea pentru „eveniment". Conditia traditionala - lucrurile sa ramana asa cum sunt: in mahalele Ploiestilor, in Popa Nan sau in Prelungirea Ghencea, in Galata Iasilor sau in Comoronca Brailei, cismeaua din coltul strazii e acelasi loc de intalnire intre mahalagii, strazile noroioase ori sparte fermenteaza sub aceleasi gunoaie, aceeasi tiganca vinde, in acelasi colt de strada, acelasi pumn de seminte de bostan, aerul iute e strabatut de aceleasi tanguiri de manele. Iar colbul ulitei este spulberat de Mercedesul aceluiasi smecher, despre care nu stie nimeni cum isi castiga banii, dar de bunastarea caruia crapa de invidie toata mahalaua. Pana si progresul e folosit parca pentru a conserva si mai bine inertia acestei lumi.

Cand si cand, somnolenta mahalalelor e tulburata de agitatia care se revarsa dinspre oras. Anii electorali umplu cu afisele tiparite pe carton scump gardurile vopsite in gluma, iar candidatii coboara in mahala, „in mijlocul oamenilor". „Vor fi trase gaze, apa curenta, canalizare, se va asfalta, se vor acorda ajutoare sociale, indemnizatii, compensatii." Tine o luna, tine doua, dupa care fiecare se intoarce la treburile sale: candidatii la treburi de stat, afaceri si integrare in lumea civilizata, iar mahalagii, la strazile lor pe care de zeci de ani, de sute de ani, nici timpul nu mai calca.

SUMAR EDITIE DE COLECTIE

Romania mahalalelor

Bucurestenii de bordei

Popa Nan, mahalaua din inima Bucurestilor

23 August, satul de la capatul tramvaiului

Raiul cutitarilor cumintiti

Adio, Vadul Ungurului!

Copiii din Peninsula sunt facuti pentru alocatie

Tiganii au ajuns stapanii mahalalelor din Ploiesti

„Aici ne-am nascut, aici vrem sa murim"

Tiganii din Simileasca asteapta Marea Chefuiala

Mahalale vechi si noi in dulcili targ al Iesilor

A fost odata in Bucuresti...

„In mahala traiau si Bacovia si fratii Mafoame"