Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost conceput pentru o adevărată reconstrucție a României, dar multe proiecte s-au blocat, după ce au fost lansate, din cauza lipsei unui sistem eficient de gestionare a dosarelor, între instituții. Practic, birocrația din România și lipsa de personal calificat din unele primării sau întârzieri nejustificate care apar în colaborarea dintre autorități duc la pierderea banilor din PNRR. Pe lângă faptul că statul român pierde oportunitatea de a construi autostrăzi, drumuri Expres, poduri etc., mai pierd și companiile care s-au apucat deja de lucrări, au contracte cu statul român, dar sunt blocate de proceduri care nu au fost recalibrate astfel încât să susțină implementarea acestor proiecte. Problema lăsată nerezolvată la nivel administrativ poate aduce un prejudiciu de peste 10 miliarde de euro întregii țări - dar nu se pierd doar banii din PNRR, ci și posibilitatea de modernizare și dezvoltare a României, pe termen lung.
Teoretic, avem bani pentru a construi autostrăzi esențiale și pentru a face alte proiecte majore de infrastructură care vor dezvolta România. Practic, firmele de construcții care trebuie să execute aceste proiecte au parte de blocajele administrative care au dus deja la întârzieri ale proiectelor și la pierderea a 7 miliarde de euro, din cauza birocrației.
Din cele peste 28 de miliarde de euro alocate, statul a reușit până acum să încaseze doar 10 miliarde și ne aflăm într-o situație critică, iar cel mai bine se vede această problemă în teren, acolo unde firmele de construcții se lovesc de efectele problemelor instituționale nerezolvate la timp.
Constructorii români atrag atenția asupra faptului că procedurile greoaie și blocajele administrative duc în continuare la întârzieri ale lucrărilor și pierderea mai multor bani din PNRR - de la avize întârziate și modificări legislative, până la probleme de comunicare și lipsă de predictibilitate, toate acestea încetinesc implementarea proiectelor esențiale pentru infrastructura și siguranța cetățenilor.
Primăriile interpretează legislația diferit
Cele mai dificile situații sunt ale proiectelor care traversează mai multe localități, pentru că acolo unde este necesară avizarea din partea administrației locale se produc cele mai grave blocaje. Firmele de construcții au constatat că fiecare primărie interpretează legislația în funcție de nivelul de pregătire și capacitatea de înțelegere a personalului angajat de UAT.
„Avem un proiect de dezvoltarea unei rețele de apă și canalizare, care a fost făcut înainte să se dezvolte autostrada A0, un proiect de interes național care a primat în tot ceea ce înseamnă execuția și noi ne-am blocat pentru că n-am găsit înțelegere, nu la CNAIR, pentru că acolo lucrurile funcționează corect, ci la autoritățile locale. Nu au capacitatea necesară, nu au oamenii necesari cu care să poată să dezvolte sau să ducă la bun sfârșit implementarea proiectelor de pe teritoriul lor”, a explicat Marian Varvariche, director tehnic al companiei Unitip Global, în cadrul Conferinței Naționale „PNRR, ultima strigare”, organizată de Antena3CNN, pe 31 martie 2026.
Blocaj pornit de la o avizare banală
Dar ceea ce nu s-a rezolvat în administrație blochează procesul de avizare a proiectelor, chiar dacă sunt deja semnate contractele pentru execuție. Un alt exemplu relevant a fost dat tot de reprezentantul companiei Unitip Global. „În ceea ce privește partea de avizare, vă dau doar un simplu exemplu. La Autoritatea Aeronautică, colegii mei au încercat timp de vreo două luni să depună o cerere pentru un aviz, iar acolo se poate depune doar online și nu se poate depune efectiv, iar singura posibilitate pe care am găsit-o noi ca să putem depune această cerere de aviz a fost să trimitem un executor judecătoresc. Cash flow-ul este foarte important pentru noi, ca și constructori”, a mai declarat Marian Varvariche, în cadrul aceluiași eveniment.
Era vorba despre o avizare pentru o situație banală, dar și dintr-un astfel de caz se poate bloca un proiect, pierzându-se banii din PNRR. „Toată această poveste a fost pentru o organizare de șantier, unde noi avem niște containere care au o înălțime de 2,5 metri unde ni s-a cerut printr-un certificat de urbanism să cerem, că așa spune legea, să cerem inclusiv aviz de la Autoritatea Aeronautică. Probabil că avioanele alea s-ar fi putut lovi de containerele noastre”, a mai explicat reprezentantul companiei Unitip Global.
Compania activează pe trei direcții principale de construcții: infrastructură rutieră (drumuri, poduri, rețele de canalizare). Acestora li se adaugă lucrări hidroedilitare, proiecte de mediu, precum și servicii de management de proiect și consultanță de specialitate. Unitip Global oferă soluții integrate, de la faza de proiectare și consultanță până la execuție, adaptate nevoilor fiecărui beneficiar, fie că este vorba despre autorități locale, consilii județene sau operatori de utilități.
Printre proiectele derulate de companie se numără reabilitarea și extinderea podului de pe Șoseaua Curtea Domnească (DC125) peste râul Sabar, în comuna Domnești din județul Ilfov, proiect care prevede reabilitarea podului rutier existent, construirea a două poduri pentru bicicliști - unul amonte și unul aval față de podul existent. De asemenea, modernizarea DJ 101, Buftea-Tamași, cu piste de biciclete, trotuare, ape pluviale, iluminat public, precum și centura ocolitoare de tip autostradă DN1-DN2 din orașul Voluntari, extinderea rețelelor de apă și canalizare în aglomerările Afumați și Găneasa sau modernizarea străzilor din Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov. Unitip Global își extinde treptat aria de acoperire la nivel regional.
E nevoie de rezolvarea situației administrative
Atât reprezentanții acestei companii, cât și alți constructori spun că lipsa de predictibilitate și comunicarea deficitară cu autoritățile complică cel mai mult implementarea proiectelor. Concluzia constructorilor este că în lipsa unor reguli clare, care să fie aplicate unitar, investițiile riscă să rămână blocate între instituții, iar rezolvarea acestei probleme administrative este esențială, pentru a se putea asigura capacitatea României de a valorifica fondurile europene alocate prin PNRR. Documentația oficială pentru a se face absorbția acestor fonduri a fost depusă în iunie 2021, iar aprobarea Comisiei Europene a venit în septembrie 2021, dar până în prezent nu s-a rezolvat exact problema care blochează proiectele - birocrația.
Pe ultima sută de metri, România ar trebui să absoarbă peste două miliarde de euro pe lună, pentru proiecte majore precum A7 - Autostrada Moldovei, A8 - Autostrada Unirii, „Autostrada Urșilor” - veriga lipsă din Coridorul IV rutier, Autostrada Transilvania - secțiunea Nădășelu - Poarta Sălajului și multe alte proiecte foarte importante.
Citește pe Antena3.ro
