Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România ar fi trebuit să despăgubească investitorii atunci când și-a modificat regulile privind schema de subvenționare a producției de energie regenerabilă, a fost decizia instanței de arbitraj și conciliere de la Centrul Internațional de Soluționare a Litigiilor privind Investițiile (ICSID). Măsuri similare au mai fost dispuse și împotriva altor state de-a lungul anilor, dar pentru a evita plata despăgubirilor către investitori au fost guverne care au decis să se retragă din Tratatul Cartei Energiei. Ultimul exemplu este al Franței.
Arbitrajul a fost cerut în 2018 de zece companii din Austria, Țările de Jos, Germania și Cipru, în temeiul Tratatului Cartei Energiei (ECT) și al Convenției ICSID. Respectivele companii au construit în țara noastră cinci centrale solare. Investitorii, conduși de compania LSG Group din Austria, au susținut că au fost încurajați să investească în țara noastră, dar că schimbările privind subvenționarea energiei produse prin certificate verzi din 2013, 2014, 2017 și 2018 le-au cauzat pierderi în raport cu planurile lor de afaceri inițiale. Decizia nu este încă definitivă, dar celor două părți li s-a cerut să negocieze o despăgubire de drept. ICSID a fost fondat în 1996 și funcționează în cadrul Băncii Mondiale.
Reducerea schemei a fost prea dură
Schimbările succesive de reglementări au fost prea drastice, a fost concluzia tribunalului. La rândul ei, România s-a apărat susținând că nu s-a angajat niciodată să nu modifice legislația și a spus că acest lucru era necesar pentru a se reduce supracompensarea și să se limiteze creșterea prețurilor la energie electrică pentru consumatori. România a introdus o schemă de certificate verzi în 2008 pentru energia electrică produsă din surse regenerabile. Investitorii în proiecte solare aveau dreptul la șase certificate verzi pe MWh, pe care furnizorii erau obligați să le cumpere, astfel încât producătorii primeau o sumă suplimentară cuprinsă între 162 și 330 de euro pe MWh prin tranzacționarea în cadrul mecanismului. În 2013 guvernul a decis să reducă însă numărul de certificate verzi la patru pe MWh și a amânat plata pentru restul. România a modificat regulile cu argumentul că energia s-a scumpit, prețul echipamentelor pentru energie solară a scăzut brusc și că industria avea de suportat prețuri prea mari la energia electrică sub costul ridicat al certificatelor verzi.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat săptămâna trecută că țara sa se va retrage din Tratatul Cartei Energiei. Spania, Țările de Jos și Polonia au luat anterior decizii similare. Investitorii au lansat procese împotriva acestor țări-gazdă, deoarece guvernele lor au anulat proiecte energetice și au introdus reguli de mediu mai stricte pentru a respecta Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
9 modificări a suferit Legea 2020 de la adoptarea ei în 2008
S-a vrut ținerea sub control a prețului la energie
Măsura luată de Guvernul României în 2013 stabilea că va fi amânată acordarea unei părți din certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene și fotovoltaice. Pentru investitorii în microhidrocentrale și parcuri solare amânarea era valabilă până în martie 2017, în timp ce pentru parcurile eoliene ea funcționa până în 2018. Guvernul, condus la acea vreme de Victor Ponta, spunea că este obligat să adopte această măsură pentru a nu se ajunge la un preţ al energiei nesustenabil pentru populaţie şi industrie. Pe de altă parte, în urma analizei pe anul 2012 făcute pe piața de energie regenerabilă de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a reieșit că a existat și o supracompensare a certificatelor verzi, fapt ce a făcut ca investitorii să primească mai mulți bani decât ar fi trebuit.
Reguli schimbate în timpul jocului
Prin reprezentanții săi la procesul de arbitraj, România a susținut că nu s-a angajat să nu modifice schema de subvenționare care a fost autorizată de Comisia Europeană în iulie 2011 prin Decizia C (2011) 4938 privind ajutorul de stat SA 33134 (2011/N). Conform acesteia, Guvernul nu avea voie să modifice această schemă până la 1 ianuarie 2014 pentru energia solară şi până la 1 ianuarie 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă. Sub presiunea creșterii excesive a prețului la energia electrică, Executivul decide însă să reducă schema de sprijin printr-o ordonanță de urgență începând cu data de 1 iulie 2013. În anii următori au fost operate și alte modificări ale legislației, fapt ce a provocat nemulțumiri și mai mari din partea investitorilor în proiectele de energie regenerabilă.
Modificările legislative au cauzat pierderi de până la 2 mld. euro/an
Ca urmare a deselor schimbări legislative privind reducerea schemei de susținere prin certificate verzi, producătorii din industria regenerabilă afirmă totuși că au înregistrat pierderi financiare semnificative în perioada 2014-2018, pierderi cuprinse între 1,2-2 miliarde de euro pe an. Într-o scrisoare adresată în primăvara acestui an de către mai multe asociații ale investitorilor în energia regenerabilă, acestea cereau să se renunțe la supraimpozitarea venitului și la suspendarea certificatelor verzi pentru o perioadă de un an.
