Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Modificările la Codul de Procedură Penală şi la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor au iscat nemulţumirea magistraţilor din răndurile Ministerului Public. Procurorii sunt impotriva generozităţii faţă de infractori şi avertizează că am putea deveni un paradis fiscal dacă intră in vigoare ridicarea la nouă milioane de euro a pragului pagubei de la care se consideră că fapta are consecinţe deosebit de grave.
Procurorii sunt la un pas de răscoală, s-ar putea spune, după ce Camera Deputaţilor a adoptat recent modificări la Codul de Procedură Penală şi Codul Penal. Unul dintre punctele cele mai contestate de magistraţi este ridicarea la nouă milioane de euro a pragului pagubei de la care se consideră că infracţiunea comisă are consecinţe deosebit de grave.
Obiecţiunile procurorilor nu au fost incă făcute publice, Ministerul Public difuzănd pănă acum doar un comunicat de presă conţinănd referiri doar la căteva din modificările contestate. Toate cele 48 de critici la cele 110 schimbări operate recent de Camera Deputaţilor au fost trimise Ministerului de Justiţie. Nici această instituţie nu a făcut publice pănă acum obiecţiunile primite, nici punctele de vedere ale Ministerului de Justiţie. Pănă cănd acest lucru se va petrece, aruncăm o privire jurnalistică asupra modificărilor, din curiozitatea stărnită de dezvăluirile din comunicatul Parchetului.
ŞOC. Cănd am citit comunicatul procurorilor, am crezut că şi Parchetul poate bătea cămpii, aşa că nu mi-a venit a crede pănă n-am văzut cu ochii mei modificările! Generozitatea faţă de infractori şi chiar incurajarea comiterii de infracţiuni de mare criminalitate economico-financiară transpar, pe bune!, din modificarea articolului 146 din actualul Cod Penal. Concret, deputaţii au adoptat proiectul iniţiat de fostul ministru de Justiţie, Monica Macovei, cu unele amendamente, inţelegănd ca absolut necesar să schimbe inţelesul noţiunii de "consecinţe deosebit de grave".
FURAŢI LINIŞTIŢI, NU E GRAV! In legea actuală, prin consecinţe deosebit de grave se inţelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile prevăzute la art. 145 (autorităţile, instituţiile şi bunurile de interes public), ori altei persoane juridice sau fizice. Fără a trece la rubrica "motivare", absolut nici un argument in sprijinul schimbării propuse, deputaţii au inţeles să ridice pragul pagubei de la 200.000 lei la peste 30 milioane de lei (echivalentul a nouă milioane de euro). Pe ce bază? Au avut studii de specialitate care să indice necesitatea modificării? O fi inflaţia de vină? Este clar că deputaţii nu aveau nici un motiv de interes public pentru această schimbare, fie şi numai dacă ne găndim că venitul mediu pe economie in Romănia este de 1.200 de lei. Adică intr-o ţară in care oamenii căştigă mediu echivalentul a 350 de euro, infracţiunea are consecinţe grave numai dacă s-a furat peste 9 milioane de euro? Diferenţa este zdrobitoare. Vă daţi seama, dragi cititori, că aleşii noştri consideră deosebit de grav doar dacă suntem furaţi de peste 25.000 de ori mai mult decăt salariul pe care il căştigăm? Şi dacă nu s-au găndit la venitul mediu al romănului de rănd, atunci ce au avut in vedere? Bugetul de stat? E mare, se poate, luaţi, fraţilor, căt mai mult! Dar vedeţi acolo, să nu depăşiţi pragul de 9 milioane de euroi, că atunci e deosebit de grav!
PRESA, MUCLES! Deputaţii au avut grijă şi ca informaţia de tip sensibil, cum ar fi inregistrările audio-video, să ajungă mai greu la opinia publică. Ei au modificat articolul 195 alineatul 2 din Codul Penal, astfel incăt, in ciuda declaraţiilor politicienilor cum că in această categorie n-ar intra şi jurnaliştii, textul poate fi o veritabilă "omerta" la care jurnaliştii ar putea fi obligaţi. Concret, pot face părnaie de la şase luni la trei ani cei care divulgă "conţinutul unei convorbiri sau comunicări interceptate sau inregistrate audio ori video, fără drept, chiar in cazul in care făptuitorul a luat la cunoştinţă de acesta din greşeală sau din intămplare". Cu alte cuvinte, jurnaliştii care au pus măna "din intămplare" pe inregistrarea cu ex-ministrul Remeş şi colegul său Ioan Mureşan ar putea-o păţi. Din moment ce legea nu specifică in clar că jurnaliştii sunt exceptaţi, ei riscă să fie cercetaţi şi trimişi in judecată. Poate doar acolo, la instanţă, să reuşească să probeze interesul legitim care le dă dreptul să publice informaţia opiniei publice. De altfel, şi reacţia Clubului Romăn de Presă, prin preşedintele ei, Cristian Tudor Popescu, ne arată că presa este pe cale să piardă unul din prerogativele căştigate pănă acum şi anume chiar libertatea de exprimare.
COMPARAŢIE. Puse una lăngă alta, cele două prevederi par menite să protejeze făptuitorii de infracţiuni, mai exact pe acele persoane provenite din cercurile inalte ale oligarhiei financiare, despre care presa, iată!, nu trebuie să spună nimic, pentru ca faptele lor să poată rămăne in intuneric, necunoscute, nepedepsite. Dacă mai ţinem cont că deputaţii au adoptat proiectul in forma aceasta abia după ce deja pe postul naţional de televiziune fusese difuzată telenovela de corupţie cu caltaboşii lui Decebal Traian Remeş, şi asta doar ca să ne referim la un exemplu mai recent, atunci intenţia legiuitorului devine şi mai dubioasă. Ce-o avea de spus Consiliul Superior al Magistraturii, ca for suprem al autorităţii judecătoreşti? Alo?! Pe el il mai intreabă cineva?
Obiecţiunile procurorilor nu au fost incă făcute publice, Ministerul Public difuzănd pănă acum doar un comunicat de presă conţinănd referiri doar la căteva din modificările contestate. Toate cele 48 de critici la cele 110 schimbări operate recent de Camera Deputaţilor au fost trimise Ministerului de Justiţie. Nici această instituţie nu a făcut publice pănă acum obiecţiunile primite, nici punctele de vedere ale Ministerului de Justiţie. Pănă cănd acest lucru se va petrece, aruncăm o privire jurnalistică asupra modificărilor, din curiozitatea stărnită de dezvăluirile din comunicatul Parchetului.
ŞOC. Cănd am citit comunicatul procurorilor, am crezut că şi Parchetul poate bătea cămpii, aşa că nu mi-a venit a crede pănă n-am văzut cu ochii mei modificările! Generozitatea faţă de infractori şi chiar incurajarea comiterii de infracţiuni de mare criminalitate economico-financiară transpar, pe bune!, din modificarea articolului 146 din actualul Cod Penal. Concret, deputaţii au adoptat proiectul iniţiat de fostul ministru de Justiţie, Monica Macovei, cu unele amendamente, inţelegănd ca absolut necesar să schimbe inţelesul noţiunii de "consecinţe deosebit de grave".
FURAŢI LINIŞTIŢI, NU E GRAV! In legea actuală, prin consecinţe deosebit de grave se inţelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile prevăzute la art. 145 (autorităţile, instituţiile şi bunurile de interes public), ori altei persoane juridice sau fizice. Fără a trece la rubrica "motivare", absolut nici un argument in sprijinul schimbării propuse, deputaţii au inţeles să ridice pragul pagubei de la 200.000 lei la peste 30 milioane de lei (echivalentul a nouă milioane de euro). Pe ce bază? Au avut studii de specialitate care să indice necesitatea modificării? O fi inflaţia de vină? Este clar că deputaţii nu aveau nici un motiv de interes public pentru această schimbare, fie şi numai dacă ne găndim că venitul mediu pe economie in Romănia este de 1.200 de lei. Adică intr-o ţară in care oamenii căştigă mediu echivalentul a 350 de euro, infracţiunea are consecinţe grave numai dacă s-a furat peste 9 milioane de euro? Diferenţa este zdrobitoare. Vă daţi seama, dragi cititori, că aleşii noştri consideră deosebit de grav doar dacă suntem furaţi de peste 25.000 de ori mai mult decăt salariul pe care il căştigăm? Şi dacă nu s-au găndit la venitul mediu al romănului de rănd, atunci ce au avut in vedere? Bugetul de stat? E mare, se poate, luaţi, fraţilor, căt mai mult! Dar vedeţi acolo, să nu depăşiţi pragul de 9 milioane de euroi, că atunci e deosebit de grav!
PRESA, MUCLES! Deputaţii au avut grijă şi ca informaţia de tip sensibil, cum ar fi inregistrările audio-video, să ajungă mai greu la opinia publică. Ei au modificat articolul 195 alineatul 2 din Codul Penal, astfel incăt, in ciuda declaraţiilor politicienilor cum că in această categorie n-ar intra şi jurnaliştii, textul poate fi o veritabilă "omerta" la care jurnaliştii ar putea fi obligaţi. Concret, pot face părnaie de la şase luni la trei ani cei care divulgă "conţinutul unei convorbiri sau comunicări interceptate sau inregistrate audio ori video, fără drept, chiar in cazul in care făptuitorul a luat la cunoştinţă de acesta din greşeală sau din intămplare". Cu alte cuvinte, jurnaliştii care au pus măna "din intămplare" pe inregistrarea cu ex-ministrul Remeş şi colegul său Ioan Mureşan ar putea-o păţi. Din moment ce legea nu specifică in clar că jurnaliştii sunt exceptaţi, ei riscă să fie cercetaţi şi trimişi in judecată. Poate doar acolo, la instanţă, să reuşească să probeze interesul legitim care le dă dreptul să publice informaţia opiniei publice. De altfel, şi reacţia Clubului Romăn de Presă, prin preşedintele ei, Cristian Tudor Popescu, ne arată că presa este pe cale să piardă unul din prerogativele căştigate pănă acum şi anume chiar libertatea de exprimare.
COMPARAŢIE. Puse una lăngă alta, cele două prevederi par menite să protejeze făptuitorii de infracţiuni, mai exact pe acele persoane provenite din cercurile inalte ale oligarhiei financiare, despre care presa, iată!, nu trebuie să spună nimic, pentru ca faptele lor să poată rămăne in intuneric, necunoscute, nepedepsite. Dacă mai ţinem cont că deputaţii au adoptat proiectul in forma aceasta abia după ce deja pe postul naţional de televiziune fusese difuzată telenovela de corupţie cu caltaboşii lui Decebal Traian Remeş, şi asta doar ca să ne referim la un exemplu mai recent, atunci intenţia legiuitorului devine şi mai dubioasă. Ce-o avea de spus Consiliul Superior al Magistraturii, ca for suprem al autorităţii judecătoreşti? Alo?! Pe el il mai intreabă cineva?
Avertisment lansat de Kovesi
In opinia parlamentarilor, cine fură numai opt milioane de euro merită o pedeapsă mai mică, prin neaplicarea sporului de inchisoare prevăzut in cazul "consecinţei deosebit de grave"? Procurorul general al Parchetului de pe lăngă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, avertiza joi, pe bună dreptate, că intrarea in vigoare a unui asemenea text de lege "ar conduce la transformarea Romăniei intr-un paradis fiscal", dar ar servi şi la "incurajarea săvărşirii infracţiunilor de mare criminalitate". Modificarea ar avea impact şi asupra instituţiei prescripţiei răspunderii penale "urmărind inlăturarea răspunderii penale pentru cauzele de macro-criminalitate economico-financiare aflate in curs", intr-un timp mult mai scurt decăt decăt cel reglementat pănă in prezent. Cu alte cuvinte, dacă eşti prins c-ai furat 8,5 milioane de euro, scapi cu o pedeapsă mai mică decăt dacă furai peste nouă milioane de euroi. Dacă nu eşti prins, timpul pe care il au la dispoziţie autorităţile pentru a descoperi fapta penală şi pentru a te urmări este mai scurt.
Şi Chiuariu cere revizuirea legii
Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu a afirmat că va cere preşedintelui Romăniei, Traian Băsescu, să nu promulge legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi. "Săptămăna viitoare vom cere preşedintelui retrimiterea legii la Parlament. Totodată, Ministerul de Justiţie va emite un punct de vedere oficial cu privire la amendamentele votate de deputaţi", ne-a precizat aseară Alex Muraru, unul dintre consilierii ministrului Justiţiei. Consiliul de Onoare al Clubului Romăn de Presă a cerut deja preşedintelui Romăniei să işi exercite dreptul de a trimite Parlamentului spre revizuire această lege, avertizănd cu privire la riscul de limitare a drepturilor la liberă exprimare şi la liberă circulaţie a informaţiilor de interes public. CRP a pus sub semnul indoielii tocmai articolul invocat mai sus, care prin "formularea căt se poate de ambiguă poate duce la anchetarea şi chiar la condamnarea la inchisoare a jurnaliştilor care fac publice inregistrări audio sau video.
