Românii fac revoluţie în criminalistică

STUDIU ● Vechimea amprentei şi grupa de sînge a posesorului sînt descifrate
Şeful Poliţiei Române, chestorul Gheorghe Popa împreună cu doi poliţişti criminalişti au realizat un studiu cu ajutorul căruia se poate stabili vechimea unei amprente, dar şi grupa de sînge a posesorului ei. Într-un interviu acordat ziarului nostru, Gheorghe Popa vorbeşte despre inovaţia sa, în timp ce aşteaptă să-i fie recunoscută la nivel mondial. Cu ajutorul acestui studiu criminaliştii pot poziţiona în timp şi spaţiu infractorii.

STUDIU ● Vechimea amprentei şi grupa de sînge a posesorului sînt descifrate
Şeful Poliţiei Române, chestorul Gheorghe Popa împreună cu doi poliţişti criminalişti au realizat un studiu cu ajutorul căruia se poate stabili vechimea unei amprente, dar şi grupa de sînge a posesorului ei. Într-un interviu acordat ziarului nostru, Gheorghe Popa vorbeşte despre inovaţia sa, în timp ce aşteaptă să-i fie recunoscută la nivel mondial. Cu ajutorul acestui studiu criminaliştii pot poziţiona în timp şi spaţiu infractorii.

• Jurnalul Naţional: Cum a luat naştere ideea acestui proiect?

Gheorghe Popa: În urmă cu doi ani, împreună cu doi colegi de-ai mei, comisarul-şef Preda Nicolae şi subcomisarul Romică Potorac, am făcut un studiu de cercetare. Prin acest studiu am urmărit să determinăm vechimea amprentelor papilare şi apartenenţa lor la grupa sanguină. Iniţial am început acest studiu pe o anumită pistă, şi anume am examinat urmele (n.r. – amprentele) după ce au fost prelevate cu substanţe fizice de relevare. Ocazie cu care am tras cîteva concluzii.

Inovator

• La ce concluzii aţi ajuns?

Atunci, am constatat că într-adevăr în procesul de îmbătrînire, amprentele se degradează. Iar substanţele de relevare nu mai aderă în acelaşi mod. Gradul de aderenţă al substanţei scade pe măsură ce amprenta a îmbătrînit. Apoi, am fost la OSIM pentru a înregistra această invenţie, pentru că ştiam că va fi o invenţie în premieră mondială. La OSIM, din discuţiile pe care le-am purtat cu un expert, ne-a sugerat o altă idee, după care am reluat tot studiul.

• Cum aţi reuşit să stabiliţi  legătura între amprentă şi grupa sanguină?

Studiul a avut ca punct de pornire necesitatea soluţionării problemelor complexe ce rezultă din practica curentă criminalistică, pentru a combate sau a susţine afirmaţiile subiecţilor, despre propriile urme create în aria infracţională. De data aceasta examinarea amprentelor s-a făcut în condiţii foarte stricte. Amprenta pe care am examinat-o a fost una intactă, nealterată, adică nu am acţionat cu nici un fel de substanţe pentru evidenţierea ei. Studiul s-a efectuat pe trei paliere: morfologic, structural şi bilogic. Din punct de vedere morfologic, am examinat modul în care grosimea crestelor papilare şi lăţimea şanţurilor dintre acestea se modifica în timp. În ceea ce priveşte componenţa structurală, am studiat gradul de degradare al porilor de pe crestele papilare şi al detaliilor dactiloscopice. În plan biologic, am urmărit, de asemenea, maniera în care celulele şi ADN-ul se comportă în timp.

• Cum îmbătrînesc amprentele?

Elementul de maximă noutate constă în faptul că amprentele îmbătrînesc în mod diferenţiat în funcţie de grupa sanguină. Pe baza criteriilor menţionate, am realizat un etalon la care să se raporteze amprentele ridicate de la locul faptei şi pe baza cărora să se stabilească vechimea amprentei şi apartenenţa la grupa sanguină.

• Ce amprentă îmbătrîneşte cel mai repede?

Amprenta de la grupa de sînge B îmbătrîneşte cel mai repede. După trei luni, amprentele nu mai pot face obiectul unei examinări pentru că se alterează într-un procent foarte mare.

• Ce "cobai" aţi folosit pentru realizarea studiului?

Pentru realizare acestui studiu am amprentat mai multe persoane de la şcoala Agenţi de Poliţie Cîmpina. Am considerat că este necesar să amprentăm persoane care trăiesc în acelaşi mediu, au aceeaşi hrană şi trăiesc practic sub acelaşi stres. Amprentele sunt influenţate de mulţi factori care ţin atît de persoană cît şi de mediul în care trăieşte acea persoană. Am avut cam 800 de amprente pe care noi le-am examinat. Studiul de cercetare a fost extins şi repetat pe perioade de 180 de zile, durata totală fiind de peste 2 ani. Amprentele au fost ridicate pe sticlă sterilă şi păstrate la o temperatură de 20oC-24oC.

• De ce era nevoie de un asemenea studiu?

Era nevoie de acest studiu pentru faptul că în ultima perioadă de timp au existat solicitări pentru a determina data în care a fost creată o urmă papilară ridicată de la o anumită infracţiune, întrucît autorul unei infracţiuni a recunoscut că amprenta respectivă poate să-i aparţină, dar nu a fost de acord cu data la care a fost ridicată. Acum putem poziţiona nu numai în spaţiu, dar şi în timp persoana care a comis o infracţiune.

Marcă înregistrată

• Cînd aţi făcut publică această inovaţie?

Acest studiu l-am prezentat la 5 iunie, la o conferinţă internaţională, organizată de INTERPOL la Lyon, unde ceea ce am crezut noi s-a şi împlinit: şi anume că este o premieră nu numai europeană, ci şi mondială. La conferinţă au participat specialişti din domeniul criminalist de pe toate continentele. Un poliţist de la FBI a recunoscut că este un studiu foarte important pentru literatura de specialitate. În luna iulie vom prezenta studiul la Boston, în Statele Unite ale Americii.

• Cînd va intra în "practică" acest studiu?

În primul rînd noi mai avem de făcut doi paşi. Mai întîi vom înregistra la OSIM acest studiu pentru a obţine brevetul de invenţie, iar apoi vom face demersuri pentru validarea metodei astfel încît să fie acceptată de către organele judiciare.

Discovery

În anul 2001, chestorul Gheorghe Popa a revoluţionat lumea criminaliştilor, prin studiul "Relevarea urmelor papilare create pe organele (fructele) plantei". Mai exact, chestorul a prezentat criminaliştilor la nivel mondial că pot "culege" amprente de pe plante. Cercetarea şefului Poliţiei Române, pe atunci şeful Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog, a fost prezentată în cadrul unui seminar organizat de FBI, după care a ajuns subiectul unui film documentar pentru canalul de televiziune Discovery.