Romano-catolicii sărbătoresc Învierea

Pentru romano-catolici, astăzi este Învierea Domnului. Zeci de mii de pelerine sunt aşteptaţi în Piaţa San Pietro din Vatican pentru a asista la Liturghia celebrată de Papa Benedict al XVI-lea.După trei zile speciale, Joia Mare, Vinerea Mare şi Sâmbăta Mare, creştinii romanocatolici sărbătoresc astăzi Învierea Domnului. Paştele este sărbătoarea sărbă torilor, solemnitatea solemnităţ ilor, sărbătoarea Învierii lui Cristos şi a răscumpărării omului.

Pentru romano-catolici, astăzi este Învierea Domnului. Zeci de mii de pelerine sunt aşteptaţi în Piaţa San Pietro din Vatican pentru a asista la Liturghia celebrată de Papa Benedict al XVI-lea.

După trei zile speciale, Joia Mare, Vinerea Mare şi Sâmbăta Mare, creştinii romanocatolici sărbătoresc astăzi Învierea Domnului. Paştele este sărbătoarea sărbă torilor, solemnitatea solemnităţ ilor, sărbătoarea Învierii lui Cristos şi a răscumpărării omului. Învierea lui Cristos este împlinirea făgăduinţelor Vechiului Testament şi ale lui Isus însuşi din timpul vieţii sale pământeşti. Părintele Ionel Pojum, parohul Bisericii Sfânta Cruce din Bucureşti, spune: “Timpul Pascal începe cu Vigilia solemnă din

Noaptea Sfântă a Învierii care este orânduită astfel: ceremonia începe cu binecuvântarea focului de la care este aprinsă lumânarea pascală, preotul rostind aceste cuvinte: «Lumina lui Cristos care învie plin de mărire să risipească întunericul inimii şi al minţii!»“

LUMINA. De la lumânarea pascală primesc apoi lumină toţi credincioşii. Urmează citirea mai multor texte scripturistice, avându-se în vedere că proclamarea Cuvântului lui Dumnezeu este o parte fundamentală a privegherii pascale. “Pentru a scoate în evidenţă strânsa legătură a Misterului Pascal cu Taina Botezului («Înmormântaţi fiind împreună cu El prin botez, aţi şi fost înviaţi, prin credinţă, împreună cu El, prin credinţa în puterea lui Dumnezeu, Cel care L-a înviat pe El din morţi» – Coloseni 2,12), în această Noapte

Preasfântă se binecuvântează apa de botez prin care se vor naşte noii fii adoptivi ai lui Dumnezeu. După acest ceremonial urmează celebrarea Sfintei Liturghii a Învierii”, afirmă Pr. Pojum.

BUCURIE. Fiecare celebrare a Sfintei Liturghii este o manifestare a bucuriei pascale. “Una dintre tematicile care caracterizează Liturgia pascală este biruinţa luminii asupra întunericului, cel din urmă asociat fiind cu păcatul şi moartea. Celebrarea Învierii, conform unei tradiţii foarte vechi, începe sâmbătă noaptea şi se sfârşeşte înainte de

răsărit. Aceasta este o noapte de priveghere în cinstea Domnului (conform Ex. 12, 42), astfel încât credincioşii, după îndemnul Evangheliei (conform Lc 12, 35), ţinând în mâini făclii aprinse, să fie asemenea oamenilor care îl aşteaptă pe Domnul să se întoarcă,

pentru că, atunci când va sosi, să-i afle priveghind şi să se aşeze la masa lui”, completează Părintele Fabian Măriuţ. În Duminica Paştilor, zeci de mii de pelerini se strâng în Piaţa San Pietro din Vatican pentru a asista la celebrarea Sfintei Liturghii

de către Papă. După acest moment important, Papa Benedict va da din loja centrală a bazilicii Sfântul Petru Binecuvântarea “Urbi et Orbi”, adică oraşului Roma şi lumii întregi.

Zile pline de însemnătate

Aşezată sub semnul bucuriei, sărbătoarea Paştilor nu se rezumă doar la o singură zi. Conform normelor în vigoare referitoare la anul bisericesc, după această măreaţă solemnitate a Paştelui, primele opt zile ale Timpului Pascal constituie Octava Paştelui şi sunt celebrate ca solemnitate a Domnului. “Proclamarea Sfintei Evanghelii este însoţită de versetul “Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa!” (Ps. 117, 24). “Mai mult, cele 50 de zile care se scurg de la Duminica Învierii şi până la Duminica Rusaliilor se celebrează în veselie şi bucurie ca o singură zi de sărbătoare, ca Duminica Mare”, spune Pr. Ionel Pojum.