Romanticii Anda si Florin

Personalitati: Florin Piersic si Anda Calugareanu. Subiect: cuplet romantic. Realizator: Sergiu Ionescu. Coordonatele unei alte casete care a fost ingropata in arhiva televiziunii.

Florin si Anda, doi tineri care danseaza pe ritmurile iubirii. Trei lumanari, cateva garoafe si un brad saracacios incercau sa redea un cadru romantic. Piersic, cu un papion rosu imens la gat, avea misiunea de a o cuceri pe Calugareanu. Se juca un Revelion in doi. Piersicul a cantat si a dansat, impreuna cu iubita Anda Calugareanu.

"Cand am fost ales partenerul Andei, amandoi ne-am amuzat. Era si o foarte buna actrita. O cunosteam foarte bine si mi-am dat seama ca are ureche si pentru actorie. Stia sa prinda publicul. Nu orice actrita reusea acest lucru. Dar Anda il avea in sange".

Cupletul Florin Piersic-Anda Calugareanu nu a fost difuzat niciodata. Realizatorul, Sergiu Ionescu, nu-si mai aduce aminte ce continea sceneta. Oricum, momenul artistic al celor doi n-a fost montat niciodata. In arhiva televiziunii exista doar banda de lucru, care contine toate cadrele filmate pe 14 decembrie 1989.

PRIETENIE. L-am rugat pe Florin Piersic sa ne impartaseasca cateva amintiri pe care le are impreunca cu Anda Calugareanu. Nu se mai oprea din povestit. Pentru ca asa-i Piersic. O data ce intra in cufarul cu amintiri, deschide o serie de paranteze pe care nu uita sa le inchida. La sfarsitul "intrevederii telefonice", Piersic ne-a spus cu vocea in lacrimi: "Anda Calugareanu a avut intotdeauna partea leului. A fost iubita de noi toti".

Florin Piersic a avut ocazia sa o cunoasca mai bine pe Anda Calugareanu la "Gala lunilor", emisiune realizata de marele Alexandru Bocanet, in anii ‚70: "Ne-am imprietenit foarte repede. Asa cum spunea regretatul Nichita Stanescu, "Un prieten adevarat e mai pretios decat un inger", iar prietenia ei am simtit-o intotdeauna, prin felul in care ma privea sau in felul cum imi zambea".

FLIRT. Anda&Florin s-au inteles foarte bine si pe note muzicale. Ea era o buna cupletista, iar el studiase pianul si acordonul. "Stiu sa cant, pentru ca de la zece ani l-am avut profesor pe Vasile Lucaciu, fratele Teodorei Lucaciu, solista Operei Romane din Bucuresti". Iar Piersicul mai are si ureche fina. "Nu sunt dotat cu o voce iesita din comun, dar am un auz muzical perfect. Cel putin asa sustinea dirijorul Henri Malineanu sau compozitorii Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, Aurel Giroveanu, George Grigoriu, Camelia Dascalescu, Paul Urmuzescu, care mi-au compus piese". Pentru ca nume grele ale muzicii usoare romanesti au investit incredere in el, Piersic a flirtat cu muzica. A cantat cu Angela Similea, la emisiunile lui Titus Munten "Un albastru infinit" si "Timpul ne grabeste". Iar cu Aura Urziceanu a interpretat "Drumul nostru a inceput aici". "Piesele au ramas in fonoteca televiziunii, dar si in fonoteca urechilor mele. Din pacate, nu-mi mai aduc aminte de o piesa pe care am cantat-o cu Anda. La vreme aceea, era un lucru interesant ca un actor sa faca duet cu o solista. Am cantat in tandem cu Irina loghin, dar si cu Sofia Vicoveanca", ne-a marturisit Piersic.

40 DE CRUCI. Pentru ca exista o singura televiziune, spectacolele de varietati erau "devorate" de catre romani. "Cu totii participam la revelion: Luigi Ionescu, Nae Lazarescu si Vasile Moraru (care erau foarte tinerei), Horia Serbanescu, Radu Zaharescu, Puiu Calinescu sau Cristina Stamate. Era minunat. Munceam cu drag. Iar lumea ne iubea".

Toti artistii aveau "remuneratie dupa buget". Dar ce era sa faca? "Sa stai acasa sa joci risca, cu fasole, sau sa freci menta? Nu, mai bine apaream la revelioane. Cand l-am intrebat pe Tomita (n. r. - Toma Caragiu) de ce mai jucam, fiindca luam doar cateva mii de lei, in timp ce actorii straini primeau milioane de dolari pentru un film, iar noi ne faceam 20 de cruci cu mana si alte 20 cu limba-n gura, el mi-a raspuns: "Ba, Florinache, jucam ca sa ne vada vecinii din bloc!"". Chiar daca erau putini, banii ii primeau cu taraita: "Niciodata n-am negociat. Inainte de Revolutie nu cunoasteam cuvantul "negociere". Habar n-aveam nici de "marginalizare". Credeam ca-i vorba despre un domn. Primeam sume fixe impozabile. Cand ajungeam la mijlocul filmarilor ne dadeau 5.000 de lei, apoi mai primeam inca 4.000. Dupa aceea, ciuciulei barzoiu."

Dupa ce am aflat ca draga mea prietena este bolnava, ii rugam, la fiecare spectacol, pe romanii din diaspora sa dea cativa banuti pentru ea. Nu era o cerseala, ci o rugaminte a lui Pieric care o iubea pe Anda. A fost o lovitura pentru toti actorii. Pentru ca o stiam foarte tanara, plina de viata Florin Piersic, actor Cand l-am intrebat pe Tomita (n. r. - Toma Caragiu) de ce mai jucam, fiindca luam doar cateva mii de lei, in timp ce actorii straini primeau milioane de dolari pentru un film, el mi-a raspuns: "Ba, Florinache, jucam ca sa ne vada vecinii din bloc!" Florin Piersic,actor

DANGA-LANGA LUI IONESCU&POPESCU

Timp de aproape 30 de ani, Sergiu Ionescu (foto) a fost responsabil cu "tronsoanele umoristice" din programele de revelion. La cate scheciuri a citit si pus in scena, ii este greu sa si le aminteasca pe toate. "Nu mai stiu ce continea cupletul romantic Anda Calugareanu - Florin Piersic, pe care il filmasem pentru Revelionul ’90, dar stiu ca nu l-am mai montat, pentru ca nu am mai avut timp de asta in zilele Revolutiei. Din calupul de umor a intrat pe post doar ce fusese finisat inainte de 17 decembrie", spune Ionescu.

MIZA. In acele zile, fiecare a bagat in emisie "cam ce a vrut si ce a avut in dulap". Iar la Revelion au fost difuzate materiale in functie de "greutatea" lor. "Spre exemplu, "Reclamatii la cumpana dintre ani", cu Jean Constantin si Valentin Uritescu, care se referea la stilul de munca al ICRAL, a fost difuzat fiindca era o satira la adresa unei situatii de lucru", continua realizatorul tv.

Sergiu Ionescu afirma ca, de regula, a refuzat sa mai filmeze scenete pe care umbla cenzura: "Am facut exceptie in doua cazuri si le am si acum pe constiinta. Am scos din "Lantul slabiciunilor" numele personajului Mitica Dascalescu - pentru ca era Dascalescu prim-ministru - si i-am zis Mitica Dumitrescu. Am cedat pentru ca aveam o distributie foarte buna - Ion Lucian, Petrica Gheorghiu, Florina Cercel, textul era foarte bun, decorul facut si era pacat sa distrugem un moment reusit. Nu mai fusese ecranizat de la Sica Alexandrescu pana atunci. In "Conu’ Leonida fata cu reactiunea", eu am tinut foarte mult ca Leopoldina Balanuta sa-si faca cruce la sfarsit. Dar comisia a impus sa se scoata gestul crucii".

SLAGARE. Una dintre scenetele cu care Sergiu Ionescu se mandreste este "Danga-langa", in care actorul principal era Mitica Popescu. Dupa ce a fost difuzata, toti tarabagiii din piata il opreau pe actor si ii recitau versurile. Cand voia sa dea greutate programului, realizatorul se orienta spre clasici si facea adaptari din Braescu, Caragiale sau Cehov. Actorii nu erau platiti dupa performanta, ci dupa legi stupide. "Plata pentru un rol era de maximum 900 de lei, impozabili. Pentru "Careul de dame", in care juca patru roluri, Leopoldina Balanuta nu a luat 900 de lei ori 4, ci doar un rol i-a fost platit integral, iar pentru celelalte trei a luat cate 25%", isi aminteste Ionescu. (Dana Ciobanu)

CINE SCRIA SCHECIURILE Nu sunt multi cei care pot scrie texte pentru umor de televiziune. Din fericire, in televiziunea publica se crease un grup care scria in mod frecvent astfel de texte: Conti (Petre) Barbulescu (pana a fugit in Elvetia), Grigore Pop, Octavian Sava, Dan Mihaiescu, Puiu Maximilian, Aurel Felea, Fred Firea, Sorin Petrescu, Eugen Dumitru. "Existau si texte trimise din afara televiziunii si foloseam ce era bun. Cu toata aceasta cenzura atenta, nu cred ca a existat vreun revelion, din ‘68 pana in ‘88, sa nu fie in fiecare an doua-trei materiale care sa nu devina "slagare", adica texte care sa ramana in memoria publicului", spune Ionescu. LISTA VORBELOR NEGRE Cei de la fosta Directie a Presei lucrau dupa o lista de lucruri despre care nu trebuia sa se vorbeasca. Daca anumite intamplari, cuvinte, teme nu se regaseau in acea lista, puteau trece de "peria" cenzurii. Pe de alta parte, se mai gaseau si "zelosi" care spuneau "mai bine sa nu apara asta". "Aveam un caiet cu zeci de cuvinte pe care nu aveam voie sa le folosim. Nici acum nu stim de ce nu placea conducatorilor cuvantul "neam". Nu aveai voie sa numesti provinciile istorice, ale caror nume le inlocuiai cu "vestul tarii" sau "sudul tarii"", isi aminteste Dumitru Morosanu, unul dintre coordonatorii Revelionului ’90. OMAGIU COMIC DE ARTIST Nu existau artisti "non grata", dar exista alta categorie de artisti - cei care recitau versuri patriotice. "Nu-i puteai "folosi" in materiale umoristice, desi erau actori buni, pentru ca si-ar fi pierdut "prestanta". Am incercat sa schimbam aceasta cutuma si am mai reusit cateodata. La un moment dat, vine Jean Constantin la mine si-mi spune, cu inegalabilu-i accent, "Da-mi ceva patriotic sa spun!". "Ce sa-ti dau, Jeane?". "Partid iubit de George Lesnea. Adica iubit doar de George Lesnea!"", rade Sergiu Ionescu