Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Rugă pentru bisericile călătoare
Ca niste sanii cruciate alunecand pe talpi de lemn unse cu mir si sfumate cu tamaie, bisericile calatoare ne par, mereu, acele bizarerii de arhitectura dotate cu puteri aproape mistice, capabile sa-si paraseasca locul unde au fost ridicate si sa se aseze, la zeci si sute de kilometri departare, pe alt pamant, unde sa ia viata de la capat.
Avem, in Romania, nenumarate astfel de constructii imprastiate pe intregul cuprins al plaiului. Paradigma lor, ca si istoria lor, tine seama de vechime, dar si de cauzele care le-au facut sa umble de colo-colo. Unele au fugit din Transilvania de tunurile generalului Bukov pana in Tinutul Buzaului, altele au plecat din Muntenia ca sa ajunga la Muzeul Satului din Bucuresti ori au fost alungate, dramatic, de la munte la mare.
Cea mai veche "calatoare" din spatiul romanesc si de pe continent pare a fi insa prima biserica a Putnei, asezata la intrarea pe teritoriul manastirii, in imediata vecinatate a bisericii parohiale. Povestea ei are o stransa legatura cu infiintarea statului feudal Moldova. Traditia spune ca Dragos Voda, venind din Maramures, a pus bazele unei formatiuni statale in nordul Romaniei de azi, ridicand, intre altele, in 1346, in satul Volovat, langa Suceava, o bisericuta din stejar gandita si ca necropola.
122 de ani mai tarziu, biserica a fost stramutata de Stefan cel Mare la Putna, pentru a servi ca lacas de inchinare pentru comunitatea monahala infiintata aici in timpul constructiei Manastirii Putna. Transportul bisericii de la Volovat la Putna s-a facut cu care cu boi; ele au dus, barna cu barna, scandura cu scandura, structura bisericii astfel conceputa incat, intr-o situatie extrema, sa poata fi dezasamblata si reasamblata in timp scurt. A contat foarte mult si faptul ca la compunerea elementelor de sustinere nu s-au folosit cuie, ci s-a lucrat cu mare mestesug, prin imbinari potrivite si dopuri din lemn.
Prima oara cand am vizitat Biserica lui Dragos si am scris despre ea, aceasta se afla in pericol de a se degrada galopant, in special din cauza infiltratiilor de apa si a insectelor care distrugeau lemnul. Restaurarile facute se dovedisera insuficiente pentru a pune la adapost monumentul, cu tot efortul muzeografei Erica Croitoru, dar si al unor pelerini, intre care Printul Charles al Marii Britanii. Revenind, dupa mai multi ani, la Putna, ne-am lovit de aceeasi perspectiva sumbra privind viitorul bisericutei din lemn. In plus, Erica, muzeografa, totuna cu sotia preotului Croitoru din parohia Putnei, se calatorise si ea, mutandu-se, laolalta cu grijile restaurarii, in loc cu verdeata...
Avem, in Romania, nenumarate astfel de constructii imprastiate pe intregul cuprins al plaiului. Paradigma lor, ca si istoria lor, tine seama de vechime, dar si de cauzele care le-au facut sa umble de colo-colo. Unele au fugit din Transilvania de tunurile generalului Bukov pana in Tinutul Buzaului, altele au plecat din Muntenia ca sa ajunga la Muzeul Satului din Bucuresti ori au fost alungate, dramatic, de la munte la mare.
Cea mai veche "calatoare" din spatiul romanesc si de pe continent pare a fi insa prima biserica a Putnei, asezata la intrarea pe teritoriul manastirii, in imediata vecinatate a bisericii parohiale. Povestea ei are o stransa legatura cu infiintarea statului feudal Moldova. Traditia spune ca Dragos Voda, venind din Maramures, a pus bazele unei formatiuni statale in nordul Romaniei de azi, ridicand, intre altele, in 1346, in satul Volovat, langa Suceava, o bisericuta din stejar gandita si ca necropola.
122 de ani mai tarziu, biserica a fost stramutata de Stefan cel Mare la Putna, pentru a servi ca lacas de inchinare pentru comunitatea monahala infiintata aici in timpul constructiei Manastirii Putna. Transportul bisericii de la Volovat la Putna s-a facut cu care cu boi; ele au dus, barna cu barna, scandura cu scandura, structura bisericii astfel conceputa incat, intr-o situatie extrema, sa poata fi dezasamblata si reasamblata in timp scurt. A contat foarte mult si faptul ca la compunerea elementelor de sustinere nu s-au folosit cuie, ci s-a lucrat cu mare mestesug, prin imbinari potrivite si dopuri din lemn.
Prima oara cand am vizitat Biserica lui Dragos si am scris despre ea, aceasta se afla in pericol de a se degrada galopant, in special din cauza infiltratiilor de apa si a insectelor care distrugeau lemnul. Restaurarile facute se dovedisera insuficiente pentru a pune la adapost monumentul, cu tot efortul muzeografei Erica Croitoru, dar si al unor pelerini, intre care Printul Charles al Marii Britanii. Revenind, dupa mai multi ani, la Putna, ne-am lovit de aceeasi perspectiva sumbra privind viitorul bisericutei din lemn. In plus, Erica, muzeografa, totuna cu sotia preotului Croitoru din parohia Putnei, se calatorise si ea, mutandu-se, laolalta cu grijile restaurarii, in loc cu verdeata...
Citeşte mai multe despre:
jurnalul de duminică

Ştiri din .ro
PUBLICITATE
Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...
Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...
Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
