Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat, ieri, CCR sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu măsurile pe care vrea să le instituie Guvernul Bolojan. Surse judiciare arată că, astăzi, CCR, dacă va reuși să se reunească în Plen, va admite cererea ÎCCJ. Dacă o va face, dosarul privind pensiile magistraților va fi suspendat până la comunicarea hotărârii CJUE. Însă este posibil ca CCR să nu se poată întruni astăzi, pe această chestiune, deoarece unul dintre judecători se află în concediu paternal timp de 8 zile. Acesta este și motivul pentru care propaganda #rezist a declanșat un adevărat linșaj mediatic la adresa sa. Ieri, Curtea de Apel București a respins cererea formulată de avocata Silvia Uscov cu privire la suspendarea decretului prezidențial al lui Nicușor Dan de numire a lui Dragoș Dacian în funcția de judecător la CCR. Totodată, instanța a sesizat CCR cu o excepție, cerând dezlegarea sintagmei „învățământ juridic superior”.
Dorința lui Ilie Bolojan ca CCR să soluționeze astăzi, și încă potrivit așteptărilor sale, dosarul privind constituționalitatea legii privind desființarea pensiilor judecătorilor și procurorilor are slabe șanse, spre zero, să se îndeplinească. Asta, deoarece, ieri, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe articolul 267 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene. Prin această cerere, instanța supremă solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.
„În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților. Această obligație derivă din articolul 19 alineat 1 din Tratatul Uniunii Europene, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de articolul 2 din același Tratat al Uniunii Europene”, se menționează într-un comunicat de presă al ÎCCJ.
Instanța supremă reclamă un tratament discriminatoriu
Conform sursei citate, în acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecție formulate, instanța supremă susține că măsurile examinate, mai exact prevederile instituite de Ilie Bolojan prin legea supusă controlului de constituționalitate la CCR, ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene.
Unul dintre motivele invocate este acela că măsurile pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. De asemenea, ele nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare.
În al treilea rând, aceste măsuri pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor, perpetuează o stare de instabilitate legislativă și, de asemenea, instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
„Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene. Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii”, transmite ÎCCJ.
CCR ar putea amâna din nou judecarea. Motivul, absența motivată a unui membru de la plen
Surse autorizate arată că CCR a primit, încă de ieri după-amiază această solicitare, iar astăzi, dacă Plenul reușește să se întrunească, va admite sesizarea CJUE. Odată făcut acest pas, dosarul privind legea pensiilor magistraților va fi suspendat până când CJUE transmite dezlegarea chestiunilor solicitate de ÎCCJ. Astfel că, nicio șansă ca astăzi CCR să pronunțe o hotărâre în acest dosar. Specialiștii în drept arată chiar că un astfel de proces la CJUE poate să dureze de la câteva luni până la doi ani.
Șanse slabe sunt, de asemenea, ca CCR să se reunească, astăzi, în Plen. Asta, deoarece judecătorul Gheorghe Stan a intrat în concediu începând de luni, 9 februarie, pentru opt zile lucrătoare, în baza legii. Soția acestuia a născut recent, iar legea română recunoaște explicit dreptul tatălui de a fi alături de familie în primele zile de după naștere.
Legea concediului paternal nr. 210/1999 prevede că „tatăl copilului nou-născut are dreptul la un concediu paternal de 10 zile lucrătoare, acordat la cerere, în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului”. Iar concediul este plătit integral și reprezintă un drept, nu o favoare, deci nu o opțiune discreționară a angajatorului sau a instituției în care lucrează tatăl. Absența lui Gheorghe Stan de la plenul de astăzi face imposibilă pronunțarea în dosarul pensiilor magistraților. Legea nr. 47/1992 stabilește că la deliberare nu pot participa alți judecători decât cei care au fost prezenți la dezbateri, iar Curtea nu poate adopta o decizie în lipsa unuia dintre aceștia, dacă astfel nu mai este întrunit cvorumul legal.
Dragoș Dacian se va judeca singur dacă poate fi judecător la CCR
La fel de spectaculoase sunt și evoluțiile de la Curtea de Apel București, în procesul în care avocata Silvia Uscov a solicitat suspendarea decretului prezidențial de numire a lui Dragoș Dacian în funcția de judecător al Curții Constituționale, în vederea anulării aceluiași decret. Cererea a fost respinsă, însă lucrurile nu s-au oprit aici.
Instanța a admis cererea formulată președintele României, prin Administrația Prezidențială, și a trimis la… Curtea Constituțională, spre analiză constituțională, articolul 61 alineat 3 din Legea 47/1992, în măsura în care acesta ar putea fi interpretat restrictiv cu privire la noțiunea de „activitate juridică sau în învățământul juridic superior”.
Curtea de Apel București solicită Curții Constituționale a României să stabilească dacă textul de lege poate fi interpretat în sensul că ar include exclusiv activitatea didactică desfășurată într-o facultate de drept ori doar profesiile juridice clasice (avocat, judecător, procuror, notar, consilier juridic), cu excluderea activității de cercetare juridică, consultanță de specialitate sau elaborare de acte normative.
Totodată, Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare formulată în cauză, apreciind-o ca nefondată. Prin aceeași hotărâre, instanța a respins și excepțiile de inadmisibilitate, tardivitate, lipsă de interes și lipsă a calității procesuale active, invocate de părți. Decizia este definitivă în ceea ce privește sesizarea Curții Constituționale, iar hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare.
Astăzi are loc, la Curtea de Apel București, și termenul în care instanța trebuie să se pronunțe în al doilea dosar deschis, care vizează suspendarea aceluiași decret prezidențial.
Citește pe Antena3.ro
