Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul de graţie 2007. Anul in care, cică, ne-am europenizat, am progresat, ne-am dezvoltat. Sună bine, nu? In realitate... Ne trezim la Schitu Goleşti, in cătunul Rudărie. In acest colţ de ţară, 63 de copii de etnie romă invaţă intr-o cămăruţă de 30 de metri pătraţi.Â
"Mi-am dat copilul la şcoală, domâne. Aşa ne-au spus că e mai bine, să inveţe limba romănă, deşi acasă vorbim ţigăneşte. Măcar mai mănăncă şi gura lui ceva pe acolo, că acasă nu prea avem ce să-i dăm." Cam asta este logica după care se ghidează părinţii celor 63 de copii de etnie romă care invaţă la şcoala din Rudari, judeţul Argeş.
Pănă acum trei ani au invăţat in centru. Adică la Schitu Goleşti. Sub pretextul că celor 250 de locuitori ai cătunului Rudari le va fi mai uşor să-şi ducă odraslele la şcoală, Primăria Schitu a inchiriat un spaţiu intr-un "apartament" al CFR şi i-a mutat acolo. Curat-murdar ar spune unii. Nu şi primarul Marcel Palagiu: "A fost singurul spaţiu pe care il puteam oferi. Şi aşa, din ceea ce ştiu eu, copiii rudarilor se duc la şcoală mai mult pentru Programul lapte şi corn".
CONDIŢII. Anul de graţie 2007. Anul in care am visat la cai verzi pe pereţi şi la călătorii fără vize. Anul in care, cică, ne-am europenizat, am progresat, ne-am dezvoltat. Sună bine, nu? In realitate... Ne trezim la Schitu Goleşti, in cătunul Rudărie. Revenim cu picioarele pe pămănt şi ne trezim in faţa unei case de 60 de metri pătraţi, impărţită in trei: locuinţa familiei Călin Constantin, şcoală pentru 47 de copii romi şi grădiniţă pentru 16 micuţi. Tot romi. In urmă cu trei ani, şeful de haltă CFR din localitate a ieşit la pensie. Locuia aici. Apoi a lăsat spaţiul liber. O dată cu asta s-a infiripat in mintea edililor locali ideea transformării locului intr-o aşa-zisă şcoală. Pentru ca rudarii să nu se supere, să nu se simtă discriminaţi, li s-a promis o şcoală nouă. Una "cu teren de sport, cu curte, cu toate dotările necesare. Avem şi bani pentru ea. Un milion RON de la minister. S-a găsit şi terenul de construcţie, in izlazul comunal. Urmează să inceapă investiţia", adăugă satisfăcut primarul. Pănă atunci, Dumnezeu cu mila. Nu tu spaţiu de joacă pentru copii, nu tu WC-uri, nu tu nimic. O cutie de chibrituri de 30 de metri pătraţi in care un pahar cu lapte şi un corn, date de Guvern zilnic, amăgesc nişte puştani cu mirajul unei invăţături decente.
SEGREGARE? Problemele incep la judeţ. Acolo unde totul se face şi se desface. "In mod normal, aceşti copii ar fi trebuit să inveţe in centru, unde sunt condiţii excelente. Sunt doar doi kilometri pănă acolo. Deci, nu se pune problema distanţei. Mie asta imi sună a altceva. A segregare. Nu mi se pare normal să construim incă o şcoală, aşa cum vrea primarul. Pentru ce? In centru e spaţiu suficient. Sunt două şcoli mari, moderne. Ce se intămplă acolo pare in contrast cu ordinul ministrului pentru prevenirea şi diminuarea segregării şcolare a copiilor romi. Este vorba despre ordinul nr. 1540/19.07.2007", spune Anca Barbu, inspector general adjunct din cadrul Inspectoratului Şcolar Argeş. Ideile doamnei "adjunct" nu sunt imbrăţişate de şeful acesteia, Gabriel Bratu, care se măndreşte că tocmai a obţinut 500 de milioane de euro, venite de la UE, "pentru construirea şi dezvoltarea unor şcoli şi grădiniţe pentru... romi". Bratu spune că problema cu segregarea la Rudari este falsă: "Nu se poate vorbi despre aşa ceva. Au fost mutaţi pentru că s-a dorit să aibă şcoala lăngă casă. Să vină să inveţe. Intr-adevăr, acolo este şi o zonă cu potenţial conflictual ridicat, dar printre profesori, care se tot părască intre ei. Credeam că s-au potolit. Chestia asta cu aşa-zisa segregare este artificială. Nu ştiu de unde a plecat". Situaţia de la Schitu Goleşti nu este singulară. Tot in judeţul Argeş intălnim cazuri asemănătoare. Deşi pe hărtie se investesc bani, in realitate aceste şcoli "beneficiază" de condiţii demne de epoci demult apuse.
FONDURI PREFERENŢIALE. La nivelul judeţului Argeş, situaţia invăţămăntului este destul de incurcată, din punctul de vedere al fondurilor care se alocă anual pentru modernizări şi dezvoltare. Adjuncta Anca Barbu susţine că vrea să se facă lumină, dar că şeful Gabriel Bratu nu o lasă. "Comuna Schitu Goleşti nu este singura cu probleme. Mai sunt şi altele şi sunt multe. O parte le-am analizat chiar la faţa locului cu ministrul secretar de stat Svetlana Preoteasa. Totul pleacă de la bani. De la fondurile alocate preferenţial, nejustificat. In şcolile de la Tufanu, Goia, Satul Nou, Pădureţ, Ursoaia ori Bădeşti se invaţă in condiţii greu de imaginat. Aici nu s-a alocat nici un leu. Aceste probleme le ştie şi ministerul. In schimb, sunt localităţi unde s-au investit milioane de RON şi nu se vede nimic sau s-au investit anapoda. De exemplu, in comuna Albeşti de Muscel, in satul Căndeşti, s-a construit cu 870.000 RON o grădiniţă doar pentru 15 copii. In aceeaşi curte, cu 450.000 RON a fost reabilitată o şcoală in care invaţă 20 de copii, iar la şcoala din centru, unde invaţă 136 de copii, a fost investit un milion de RON. Eu zic că, in mod normal, toţi copiii trebuiau duşi in centru. Rămănea peste un milion de RON ce putea fi folosit pentru reabilitarea unor şcoli care intr-adevăr aveau nevoie de aşa ceva. La Valea Mănăstirii, la o şcoală unde invaţă copii de etnie romă, s-au alocat 60.000 RON pentru construcţia unui WC. Ei bine, construcţia este inutilă şi nefuncţională. Au construit patru pereţi şi atăt. Nici gaură in pămănt n-au dat! Iar la Ungheni cade tavanul pe copii", spune Anca Barbu. Acuzele acesteia sunt parate nonşalant de "generalul" Bratu: "In trei ani, de cănd sunt in funcţie, am incercat să ajut şcolile căt mai bine. Suntem pe locul 10 in ţară la capitolul investiţii din finanţări. Nu cred să fi existat localitate unde să nu fi dat bani pentru renovări sau construcţii noi".
PRECAR
"Astea sunt condiţiile. Trebuie să ne adaptăm, pentru că nu avem incotro. Copiii sunt dornici să inveţe carte, lucru care este cel mai importat"
Mihaela Durdui - invăţător Rudari
PROMISIUNI
"A fost o licitaţie la 11 septembrie, care a fost căştigată de o firmă de construcţii din Piteşti. Lucrările la noua şcoală nu vor incepe mai devreme de noiembrie... Acum se depun contestaţiile la licitaţie"
Florin Pătraşcu - viceprimar Schitu Goleşti
DRAME
"Familiile sunt foarte sărace. Mulţi fură lemne şi ajung in inchisoare. Avem aici, in şcoală, copii ai căror părinţi sunt in inchisoare. Statul nu oferă sprijin acestor micuţi. Mă bucură faptul că ei vin totuşi la şcoală, că se chinuie să inveţe"
Eugenia Benga - educatoare Rudari
BUCURIE
"Acum facem educaţia fizică cu un profesor şi jucăm fotbal, ca la televizor. Am aşteptat toată vacanţa să inceapă şcoala"
Marian - elev la şcoala din Rudari
Pănă acum trei ani au invăţat in centru. Adică la Schitu Goleşti. Sub pretextul că celor 250 de locuitori ai cătunului Rudari le va fi mai uşor să-şi ducă odraslele la şcoală, Primăria Schitu a inchiriat un spaţiu intr-un "apartament" al CFR şi i-a mutat acolo. Curat-murdar ar spune unii. Nu şi primarul Marcel Palagiu: "A fost singurul spaţiu pe care il puteam oferi. Şi aşa, din ceea ce ştiu eu, copiii rudarilor se duc la şcoală mai mult pentru Programul lapte şi corn".
CONDIŢII. Anul de graţie 2007. Anul in care am visat la cai verzi pe pereţi şi la călătorii fără vize. Anul in care, cică, ne-am europenizat, am progresat, ne-am dezvoltat. Sună bine, nu? In realitate... Ne trezim la Schitu Goleşti, in cătunul Rudărie. Revenim cu picioarele pe pămănt şi ne trezim in faţa unei case de 60 de metri pătraţi, impărţită in trei: locuinţa familiei Călin Constantin, şcoală pentru 47 de copii romi şi grădiniţă pentru 16 micuţi. Tot romi. In urmă cu trei ani, şeful de haltă CFR din localitate a ieşit la pensie. Locuia aici. Apoi a lăsat spaţiul liber. O dată cu asta s-a infiripat in mintea edililor locali ideea transformării locului intr-o aşa-zisă şcoală. Pentru ca rudarii să nu se supere, să nu se simtă discriminaţi, li s-a promis o şcoală nouă. Una "cu teren de sport, cu curte, cu toate dotările necesare. Avem şi bani pentru ea. Un milion RON de la minister. S-a găsit şi terenul de construcţie, in izlazul comunal. Urmează să inceapă investiţia", adăugă satisfăcut primarul. Pănă atunci, Dumnezeu cu mila. Nu tu spaţiu de joacă pentru copii, nu tu WC-uri, nu tu nimic. O cutie de chibrituri de 30 de metri pătraţi in care un pahar cu lapte şi un corn, date de Guvern zilnic, amăgesc nişte puştani cu mirajul unei invăţături decente.
SEGREGARE? Problemele incep la judeţ. Acolo unde totul se face şi se desface. "In mod normal, aceşti copii ar fi trebuit să inveţe in centru, unde sunt condiţii excelente. Sunt doar doi kilometri pănă acolo. Deci, nu se pune problema distanţei. Mie asta imi sună a altceva. A segregare. Nu mi se pare normal să construim incă o şcoală, aşa cum vrea primarul. Pentru ce? In centru e spaţiu suficient. Sunt două şcoli mari, moderne. Ce se intămplă acolo pare in contrast cu ordinul ministrului pentru prevenirea şi diminuarea segregării şcolare a copiilor romi. Este vorba despre ordinul nr. 1540/19.07.2007", spune Anca Barbu, inspector general adjunct din cadrul Inspectoratului Şcolar Argeş. Ideile doamnei "adjunct" nu sunt imbrăţişate de şeful acesteia, Gabriel Bratu, care se măndreşte că tocmai a obţinut 500 de milioane de euro, venite de la UE, "pentru construirea şi dezvoltarea unor şcoli şi grădiniţe pentru... romi". Bratu spune că problema cu segregarea la Rudari este falsă: "Nu se poate vorbi despre aşa ceva. Au fost mutaţi pentru că s-a dorit să aibă şcoala lăngă casă. Să vină să inveţe. Intr-adevăr, acolo este şi o zonă cu potenţial conflictual ridicat, dar printre profesori, care se tot părască intre ei. Credeam că s-au potolit. Chestia asta cu aşa-zisa segregare este artificială. Nu ştiu de unde a plecat". Situaţia de la Schitu Goleşti nu este singulară. Tot in judeţul Argeş intălnim cazuri asemănătoare. Deşi pe hărtie se investesc bani, in realitate aceste şcoli "beneficiază" de condiţii demne de epoci demult apuse.
FONDURI PREFERENŢIALE. La nivelul judeţului Argeş, situaţia invăţămăntului este destul de incurcată, din punctul de vedere al fondurilor care se alocă anual pentru modernizări şi dezvoltare. Adjuncta Anca Barbu susţine că vrea să se facă lumină, dar că şeful Gabriel Bratu nu o lasă. "Comuna Schitu Goleşti nu este singura cu probleme. Mai sunt şi altele şi sunt multe. O parte le-am analizat chiar la faţa locului cu ministrul secretar de stat Svetlana Preoteasa. Totul pleacă de la bani. De la fondurile alocate preferenţial, nejustificat. In şcolile de la Tufanu, Goia, Satul Nou, Pădureţ, Ursoaia ori Bădeşti se invaţă in condiţii greu de imaginat. Aici nu s-a alocat nici un leu. Aceste probleme le ştie şi ministerul. In schimb, sunt localităţi unde s-au investit milioane de RON şi nu se vede nimic sau s-au investit anapoda. De exemplu, in comuna Albeşti de Muscel, in satul Căndeşti, s-a construit cu 870.000 RON o grădiniţă doar pentru 15 copii. In aceeaşi curte, cu 450.000 RON a fost reabilitată o şcoală in care invaţă 20 de copii, iar la şcoala din centru, unde invaţă 136 de copii, a fost investit un milion de RON. Eu zic că, in mod normal, toţi copiii trebuiau duşi in centru. Rămănea peste un milion de RON ce putea fi folosit pentru reabilitarea unor şcoli care intr-adevăr aveau nevoie de aşa ceva. La Valea Mănăstirii, la o şcoală unde invaţă copii de etnie romă, s-au alocat 60.000 RON pentru construcţia unui WC. Ei bine, construcţia este inutilă şi nefuncţională. Au construit patru pereţi şi atăt. Nici gaură in pămănt n-au dat! Iar la Ungheni cade tavanul pe copii", spune Anca Barbu. Acuzele acesteia sunt parate nonşalant de "generalul" Bratu: "In trei ani, de cănd sunt in funcţie, am incercat să ajut şcolile căt mai bine. Suntem pe locul 10 in ţară la capitolul investiţii din finanţări. Nu cred să fi existat localitate unde să nu fi dat bani pentru renovări sau construcţii noi".
PRECAR
"Astea sunt condiţiile. Trebuie să ne adaptăm, pentru că nu avem incotro. Copiii sunt dornici să inveţe carte, lucru care este cel mai importat"
Mihaela Durdui - invăţător Rudari
PROMISIUNI
"A fost o licitaţie la 11 septembrie, care a fost căştigată de o firmă de construcţii din Piteşti. Lucrările la noua şcoală nu vor incepe mai devreme de noiembrie... Acum se depun contestaţiile la licitaţie"
Florin Pătraşcu - viceprimar Schitu Goleşti
DRAME
"Familiile sunt foarte sărace. Mulţi fură lemne şi ajung in inchisoare. Avem aici, in şcoală, copii ai căror părinţi sunt in inchisoare. Statul nu oferă sprijin acestor micuţi. Mă bucură faptul că ei vin totuşi la şcoală, că se chinuie să inveţe"
Eugenia Benga - educatoare Rudari
BUCURIE
"Acum facem educaţia fizică cu un profesor şi jucăm fotbal, ca la televizor. Am aşteptat toată vacanţa să inceapă şcoala"
Marian - elev la şcoala din Rudari
