x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

SE EMANCIPARĂ OLTENII!Bă, fraţâlor, nea Mărin dân Băileşti, pă Dividi!

0
Autor: Dana Andronie Miron Manega 23 Dec 2008 - 00:00
SE EMANCIPARĂ OLTENII!Bă, fraţâlor, nea Mărin dân Băileşti, pă Dividi!


În memorabilele sale farse cu colegii din facultate, Amza Pellea juca rolul unui guest star. Era plauzibil, avea credibilitate ca victimă şi se lăsa cu plăcere “distribuit”. Personajul nea Mărin s-a născut dintr-o dublă nevoie interioară: să spună lucrurilor pe nume şi să se exprime în limbajul părinţilor şi strămoşilor.

Poporul român şi-a creat întotdeauna personaje-supapă, purtătoare de mesaje subversive în vremuri de restrişte: Pepelea, Păcală, Mitică şi, mai nou, Bulă. Toate aceste personaje fictive sunt, de fapt, ţapii ispăşitori ai unor eventuale represiuni din partea stăpânirii, oricare ar fi aceasta, nişte ţinte inventate ca să încaseze loviturile de bici în locul adevăratului autor. Care este, de fapt, un autor colectiv. Un caz cu totul şi cu totul special în această tipologie a fost personajul “nea Mărin”, creaţia sau, poate, identitatea cea mai profundă a lui Amza Pellea. “Nea Mărin a apărut întâi la petrecerile cu prieteni – povesteşte Oana Pellea. Apoi la Radio şi, în cele din urmă, la TV. Succesul a apărut treptat. La început a fost foarte criticat căci, după «Mihai Viteazul», a îndrăznit să apară la tv cu «bancuri cu olteni»… L-a durut o astfel de judecată superficială, dar a avut tăria să treacă mai departe. Şi, încet-încet, nea Mărin a devenit cel mai popular şi iubit personaj. De altfel, tata a luat-o de nenumărate ori în viaţă de la căpat. Una dintre lecţiile excepţionale pe care le-am înţeles este că cel mai important lucru, după ce treci de perioade mai grele sau de critici, sau răutaţi, este ca tu să continui drumul frumos, să nu laşi zgura lumii să se aşeze pe tine! Să rămâi curat la suflet, să nu te laşi înnegrit şi urâţit de partea mai întunecată a lumii”.

SISTEMUL DE PROTECŢIE
Rolurile pe care le-a jucat Amza Pellea pe scenă, în film sau în viaţă erau, de fapt, carcase reversibile cu care-şi proteja “delicateţea suavă” de care avea să vorbească, peste ani, Radu Beligan. Şi tot Radu Beligan avea să dezvăluie “sistemul de protecţie” al olteanului, în strălucita sa traiectorie de artist fundamental: “Cu Domnica în dreapta şi Oana în stânga, el înfăţişa tabloul unei fericiri simple, al unei împliniri pe deplin meritate. Amza era mai mult decât un mare actor. Era un om de care fiecare dintre noi avea nevoie. El aducea în dulceaţa prieteniei un umăr solid pe care te puteai sprijini în clipele grele, o înţelepciune care venea de departe, din străbuni, o cinste şi o curăţenie morală fără nici o umbră. Generos şi bun ca pâinea de la ţară, scăpărător de inteligenţă, plin de fantezie şi de farmec”. Rolul în care Amza Pellea se simţea ca peştele în apă (sau ca olteanul în Jiu) s-a dovedit a fi acea moştenire de familie şi de neam care a fost personajul nea Mărin, varianta oltenească a lui Păcală.

“Nea Mărin este o chintesenţă a inteligenţei ţăranului băileştean – spune Valentin Turcu, profesor de limba română (trecut în “rezervă”) din Băileşti. Era un fel de sinteză a tuturor vecinilor lui. De la fiecare a luat câte ceva. Este o creaţie a lui Amza Pellea, dar nu e un personaj sută la sută original. Nea Mărin dădea cu tifla necazurilor vieţii. Este expresia bărbatului matur, nici tânăr nici bătrân, şi reprezintă umorul local, dublat de inteligenţă, de şiretenie, de dragoste de viaţă, de bunătate. Nea Mărin este un tip înţelegător, tolerant cu semenii lui, dar în acelaşi timp, băşcălios, care îşi bate joc de proşti!”

OLTEANUL UNIVERSAL
Succesul uriaş al lui nea Mărin are, printre nenumăratele explicaţii, pe aceea că e mult mai contemporan decât Păcală şi total lipsit de trivialitatea lui Bulă. În afară de asta el are psihologie, are comportament viu, atitudini complexe şi vestimentaţie specifică. Este real. În ordinea extensiei antropologice, este particular (oltean) şi universal în acelaşi timp, pentru că e racordat la o tipologie reprezentată în aproape toate naţiunile.

O confirmare a celor afirmate este şi aceea că cel mai solicitat film din istoria cinematografiei româneşti a fost “Nea Mărin miliardar” (regia Sergiu Nicolaescu, scenariu Vintilă Corbul) acesta fiind vizionat, înainte de 1990, de 14.600.000 de spectatori. Întâmplarea face ca următorul său rol, în ordinea audienţei la publicul de sală, să fie un personaj la antipod: “Mihai Viteazul” (13.315.000 spectatori). I-a fost dat, aşadar, olteanului din Băileşti să fie campion absolut al box-office-ului românesc din toate timpurile. Dar – iertată fie-ne exprimarea colocvială! – între nea Mărin şi Mihai Viteazul, mai tare este cel dintâi.

 

Băşcălia grotescă

După decembrie 1989, calitatea gusturilor s-a degradat radical: de atunci şi până astăzi, filmul românesc cu cel mai numeros public este “Garcea şi oltenii”, în regia americanului Sam Irvin şi după scenariul lui Mugur Mihăescu şi Radu Pietreanu. Un film îngrozitor de trivial, o caricatură grotescă a spiritului oltenesc, făcută exclusiv cu scopul de a câştiga bani din nimic. Număr de spectatori: 251.891. Aici ar fi de făcut mai multe observaţii, în primul rând aceea că impactul maxim la public al unui film din zilele noastre (fie el românesc sau străin, reprezintă doar 1,7% din performanţa lui nea Mărin). O altă observaţie: oltenii fac audienţă în orice regim. Şi există, în sfârşit, în această paradoxală diferenţiere prin continuitate, constatarea amară că a murit “nea Mărin” şi a rămas “familia Pârţag”. A murit umorul, a rămas băşcălia grotescă.

 

Să râdemcu nea Mărin!

Bă, fraţâlor, p-asta n-o crezui până n-o văzui! Auzi, io, Mărin dân Băileşti, să mă uit la mine ca şi când aş fi şi aici şi acolo… Acolo, de, pă Dividi de Colecţie, la Jurnalul Naţional, la 29 decembrie. Mai precis ca şi când m-aş uita în oglindă şi l-aş vedea pe nea Mărin. Da’ nu p’ăsta d-acum, care nu mai e – p-ăla d-atunci, dă când ieream!... Şi nu o dată, dă 14 ori pă muchie, ca atunci când mă vedeaţi la tilivizor: “Nea Mărin de Revelion” (1979), “Nea Mărin şi adeverinţa” (1977), “Nea Mărin şi bomboanele” (1973), “Nea Mărin şi aeroplanul” (1980, cu participarea actriţei Mariela Petrescu), “Nea Mărin între Sucă şi Sache” (1975), “Nea Mărin şi omul care a făcut un ou” (1972), “Nea Mărin şi putina” (1976), “Nea Mărin şi serialul poliţist” (1976), “Nea Mărin şi biletul de odihnă” (1971), “Nea Mărin iarna” (1973), “Nea Mărin şi farmecele” (1978), cu bis despre “Cum vorbesc oltenii”), “Nea Mărin şi blocurile din Bucureşti” (1971), “Nea Mărin şi năzbâtiile lui Sucă” (1972), “Nea Mărin la mare” (1971). Mare nastuplenie, bă fraţâlor! Mă duc s-o pui pă Veta să mă ciupe dă nas, să văz dacă visez...

 
“De câte ori mă duc în partea Olteniei, se simte imediat cum trenul începe să înmagazineze olteni. Totul devine mai vioi, mai viu, mai cu haz şi am înregistrat o sumedenie de lucruri realmente din tren.”
Amza Pellea

“Îmi plac lecţiile de viaţă pe care le dă nea Mărin. Toate vorbesc despre cinste, despre bun-simţ, despre acel Bun-Simţ de care ne este atât de dor. Sau îmi este atât de dor. Al miticului ţăran român. Mi-e foarte dor de Acel Ţăran Român”
Oana Pellea

“Faptul că, după 25 de ani de când tata a plecat puţin, în sfârşit s-a reuşit să existe o casă memorială. Este un act de recuperare a unei normalităţi. În mare parte această normalitate se datorează unui om de excepţie: primarul actual al Băileştiului, Costel Pistriţu”.
Oana Pellea

Citeşte mai multe despre:   special,   marin,   pellea,   nea marin

 



Mai multe titluri din categorie

Primăria lui Nicușor Dan își curăță terenurile de gunoaie cu o firmă acuzată de Parchet că a deversat deșeuri în râul Argeș

Primăria lui Nicușor Dan își curăță terenurile de gunoaie cu o firmă acuzată de Parchet că a deversat deșeuri în râul Argeș
O afacere de peste 7,4 milioane de lei a fost parafată, la sfârșitul lunii trecute, de Primăria Capitalei, pentru evacuarea de pe terenurile private ale municipalității a unor deșeuri rezultate din construcții,...

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu
Galerie Foto Alexandru Macedonski a trăit, fără îndoială, o viață tumultuoasă în care a cheltuit mai mult decât îl țineau buzunarele. A fost, ca cetățean, colțos, înfășurat în aere aristocrate, avid după recunoaș...

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază, instituția care se ocupă cu protejarea demnitarilor, cheltuie peste 20 de milioane de lei pentru dotări hardware și software. 16 loturi ale unui contract-cadru au fost atribuite,...

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...
Serviciul de email marketing furnizat de