x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

SE EMANCIPARĂ OLTENII!Bă, fraţâlor, nea Mărin dân Băileşti, pă Dividi!

0
Autor: Dana Andronie Miron Manega 23 Dec 2008 - 00:00
SE EMANCIPARĂ OLTENII!Bă, fraţâlor, nea Mărin dân Băileşti, pă Dividi!


În memorabilele sale farse cu colegii din facultate, Amza Pellea juca rolul unui guest star. Era plauzibil, avea credibilitate ca victimă şi se lăsa cu plăcere “distribuit”. Personajul nea Mărin s-a născut dintr-o dublă nevoie interioară: să spună lucrurilor pe nume şi să se exprime în limbajul părinţilor şi strămoşilor.

Poporul român şi-a creat întotdeauna personaje-supapă, purtătoare de mesaje subversive în vremuri de restrişte: Pepelea, Păcală, Mitică şi, mai nou, Bulă. Toate aceste personaje fictive sunt, de fapt, ţapii ispăşitori ai unor eventuale represiuni din partea stăpânirii, oricare ar fi aceasta, nişte ţinte inventate ca să încaseze loviturile de bici în locul adevăratului autor. Care este, de fapt, un autor colectiv. Un caz cu totul şi cu totul special în această tipologie a fost personajul “nea Mărin”, creaţia sau, poate, identitatea cea mai profundă a lui Amza Pellea. “Nea Mărin a apărut întâi la petrecerile cu prieteni – povesteşte Oana Pellea. Apoi la Radio şi, în cele din urmă, la TV. Succesul a apărut treptat. La început a fost foarte criticat căci, după «Mihai Viteazul», a îndrăznit să apară la tv cu «bancuri cu olteni»… L-a durut o astfel de judecată superficială, dar a avut tăria să treacă mai departe. Şi, încet-încet, nea Mărin a devenit cel mai popular şi iubit personaj. De altfel, tata a luat-o de nenumărate ori în viaţă de la căpat. Una dintre lecţiile excepţionale pe care le-am înţeles este că cel mai important lucru, după ce treci de perioade mai grele sau de critici, sau răutaţi, este ca tu să continui drumul frumos, să nu laşi zgura lumii să se aşeze pe tine! Să rămâi curat la suflet, să nu te laşi înnegrit şi urâţit de partea mai întunecată a lumii”.

SISTEMUL DE PROTECŢIE
Rolurile pe care le-a jucat Amza Pellea pe scenă, în film sau în viaţă erau, de fapt, carcase reversibile cu care-şi proteja “delicateţea suavă” de care avea să vorbească, peste ani, Radu Beligan. Şi tot Radu Beligan avea să dezvăluie “sistemul de protecţie” al olteanului, în strălucita sa traiectorie de artist fundamental: “Cu Domnica în dreapta şi Oana în stânga, el înfăţişa tabloul unei fericiri simple, al unei împliniri pe deplin meritate. Amza era mai mult decât un mare actor. Era un om de care fiecare dintre noi avea nevoie. El aducea în dulceaţa prieteniei un umăr solid pe care te puteai sprijini în clipele grele, o înţelepciune care venea de departe, din străbuni, o cinste şi o curăţenie morală fără nici o umbră. Generos şi bun ca pâinea de la ţară, scăpărător de inteligenţă, plin de fantezie şi de farmec”. Rolul în care Amza Pellea se simţea ca peştele în apă (sau ca olteanul în Jiu) s-a dovedit a fi acea moştenire de familie şi de neam care a fost personajul nea Mărin, varianta oltenească a lui Păcală.

“Nea Mărin este o chintesenţă a inteligenţei ţăranului băileştean – spune Valentin Turcu, profesor de limba română (trecut în “rezervă”) din Băileşti. Era un fel de sinteză a tuturor vecinilor lui. De la fiecare a luat câte ceva. Este o creaţie a lui Amza Pellea, dar nu e un personaj sută la sută original. Nea Mărin dădea cu tifla necazurilor vieţii. Este expresia bărbatului matur, nici tânăr nici bătrân, şi reprezintă umorul local, dublat de inteligenţă, de şiretenie, de dragoste de viaţă, de bunătate. Nea Mărin este un tip înţelegător, tolerant cu semenii lui, dar în acelaşi timp, băşcălios, care îşi bate joc de proşti!”

OLTEANUL UNIVERSAL
Succesul uriaş al lui nea Mărin are, printre nenumăratele explicaţii, pe aceea că e mult mai contemporan decât Păcală şi total lipsit de trivialitatea lui Bulă. În afară de asta el are psihologie, are comportament viu, atitudini complexe şi vestimentaţie specifică. Este real. În ordinea extensiei antropologice, este particular (oltean) şi universal în acelaşi timp, pentru că e racordat la o tipologie reprezentată în aproape toate naţiunile.

O confirmare a celor afirmate este şi aceea că cel mai solicitat film din istoria cinematografiei româneşti a fost “Nea Mărin miliardar” (regia Sergiu Nicolaescu, scenariu Vintilă Corbul) acesta fiind vizionat, înainte de 1990, de 14.600.000 de spectatori. Întâmplarea face ca următorul său rol, în ordinea audienţei la publicul de sală, să fie un personaj la antipod: “Mihai Viteazul” (13.315.000 spectatori). I-a fost dat, aşadar, olteanului din Băileşti să fie campion absolut al box-office-ului românesc din toate timpurile. Dar – iertată fie-ne exprimarea colocvială! – între nea Mărin şi Mihai Viteazul, mai tare este cel dintâi.

 

Băşcălia grotescă

După decembrie 1989, calitatea gusturilor s-a degradat radical: de atunci şi până astăzi, filmul românesc cu cel mai numeros public este “Garcea şi oltenii”, în regia americanului Sam Irvin şi după scenariul lui Mugur Mihăescu şi Radu Pietreanu. Un film îngrozitor de trivial, o caricatură grotescă a spiritului oltenesc, făcută exclusiv cu scopul de a câştiga bani din nimic. Număr de spectatori: 251.891. Aici ar fi de făcut mai multe observaţii, în primul rând aceea că impactul maxim la public al unui film din zilele noastre (fie el românesc sau străin, reprezintă doar 1,7% din performanţa lui nea Mărin). O altă observaţie: oltenii fac audienţă în orice regim. Şi există, în sfârşit, în această paradoxală diferenţiere prin continuitate, constatarea amară că a murit “nea Mărin” şi a rămas “familia Pârţag”. A murit umorul, a rămas băşcălia grotescă.

 

Să râdemcu nea Mărin!

Bă, fraţâlor, p-asta n-o crezui până n-o văzui! Auzi, io, Mărin dân Băileşti, să mă uit la mine ca şi când aş fi şi aici şi acolo… Acolo, de, pă Dividi de Colecţie, la Jurnalul Naţional, la 29 decembrie. Mai precis ca şi când m-aş uita în oglindă şi l-aş vedea pe nea Mărin. Da’ nu p’ăsta d-acum, care nu mai e – p-ăla d-atunci, dă când ieream!... Şi nu o dată, dă 14 ori pă muchie, ca atunci când mă vedeaţi la tilivizor: “Nea Mărin de Revelion” (1979), “Nea Mărin şi adeverinţa” (1977), “Nea Mărin şi bomboanele” (1973), “Nea Mărin şi aeroplanul” (1980, cu participarea actriţei Mariela Petrescu), “Nea Mărin între Sucă şi Sache” (1975), “Nea Mărin şi omul care a făcut un ou” (1972), “Nea Mărin şi putina” (1976), “Nea Mărin şi serialul poliţist” (1976), “Nea Mărin şi biletul de odihnă” (1971), “Nea Mărin iarna” (1973), “Nea Mărin şi farmecele” (1978), cu bis despre “Cum vorbesc oltenii”), “Nea Mărin şi blocurile din Bucureşti” (1971), “Nea Mărin şi năzbâtiile lui Sucă” (1972), “Nea Mărin la mare” (1971). Mare nastuplenie, bă fraţâlor! Mă duc s-o pui pă Veta să mă ciupe dă nas, să văz dacă visez...

 
“De câte ori mă duc în partea Olteniei, se simte imediat cum trenul începe să înmagazineze olteni. Totul devine mai vioi, mai viu, mai cu haz şi am înregistrat o sumedenie de lucruri realmente din tren.”
Amza Pellea

“Îmi plac lecţiile de viaţă pe care le dă nea Mărin. Toate vorbesc despre cinste, despre bun-simţ, despre acel Bun-Simţ de care ne este atât de dor. Sau îmi este atât de dor. Al miticului ţăran român. Mi-e foarte dor de Acel Ţăran Român”
Oana Pellea

“Faptul că, după 25 de ani de când tata a plecat puţin, în sfârşit s-a reuşit să existe o casă memorială. Este un act de recuperare a unei normalităţi. În mare parte această normalitate se datorează unui om de excepţie: primarul actual al Băileştiului, Costel Pistriţu”.
Oana Pellea

Citeşte mai multe despre:   special,   marin,   pellea,   nea marin

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de