Securitatea s-a dat peste cap pentru a-i da de urma generalului

Un raport al Securitatii dezvaluie cum au fost folosite persoane din anturajul familiei generalului Ion Mihai Pacepa pentru a se obtine cat mai multe informatii care sa ajute la localizarea sa dupa fuga din Romania. Indirect: prin exploatarea volubilitatii lor, absolut fireasca. In zadar: generalul este, de 27 de ani, sub protectia Guvernului SUA.

Rudele, puse sa-l toarne pe Pacepa

Presedintele Traian Basescu si presedintele Colegiului CNSAS, Gheorghe Onisoru, au stabilit ca arhiva fostei Securitati sa fie preluata integral de CNSAS, in cel mai scurt timp. Atat cartoteca, precum si microfilmele. Kilometri de arhiva. Adica sute de mii de pagini despre viata. Nu romane, ci mizerie umana, supravegherea omului de catre om. O realitate a regimului comunist din Romania. Care n-a ocolit aproape pe nimeni. Si despre care vorbeste si documentul pe care vi-l prezentam azi.

"OCHIUL SI TIMPANUL". Stalpul de baza al regimului comunist, Securitatea s-a insinuat in vietile multora dintre romani. Relatarile sale despre oameni, fapte, intamplari zac acum indosariate

Generalul Ion Mihai Pacepa declara, nu cu mult timp in urma, pentru Jurnalul National, ca imediat dupa ce el a parasit Romania pentru totdeauna, familia sa a devenit tinta supravegherii permanente a Securitatii. Disperarea acesteia de a-i da de urma celui care a lovit-o in moalele capului, prin fuga sa in Statele Unite, a necesitat o ampla repliere a serviciului. Atat in plan intern, cat si extern.

S-a scurs multa cerneala pe marginea sacrificiilor inregistrate in randul Securitatii dupa plecarea generalului. La inceputul lui august 1978, numeroase comunicate ale agentiilor de presa occidentale informau ca, dupa "disparitia in ceata" a generalului Pacepab, ar fi avut loc "remanieri masive" in structurile Puterii, ca ar fi fost rechemati de la post sute de diplomati romani si functionari din diverse ambasade, agentii comerciale, oficii de turism, agentii TAROM si NAVROM. S-a vorbit despre generali si ofiteri superiori din Securitate destituiti. Dupa 1989, s-a apreciat ca 6.000 de ofiteri au avut de suferit din cauza lui Pacepa, pentru ca au fost zburati din functii si indepartati din sistem. Vina lor era aceea de a fi avut de-a face vreodata cu generalul.

URMARIREA. S-au stiut insa putine lucruri, dar s-au mai aflat, dupa 1990, despre supravegherea familiei Pacepa si mai ales despre incercarile Securitatii de a-i da de urma generalului fugar, folosindu-se de orice persoana care ar fi putut avea chiar si cunostinte minime despre acesta: roman sau strain. Nici ziaristii n-au fost ocoliti. Nici diplomatii. La 17 august 1978, justitia comunista s-a grabit sa-l condamne pe Mihai Pacepa la moarte, fara a sti nici macar unde se afla. Doua zile mai tarziu, presedintele Romaniei comuniste, Nicolae Ceausescu, a declansat ancheta in "cazul" Pacepa.

De ce? Raspunsul este foarte simplu si ne-a fost dat chiar si de raportul Securitatii pe marginea afirmatiilor colonelului Richard James Womack, din Directia de Informatii Militare a Statelor Unite, referitor la "defectarea" lui Pacepa, prezentat de Jurnalul National de ieri. "Prin plecarea lui Pacepa a fost practic desfiintat intreg aparatul de spionaj al Romaniei", spunea Womack, citat de un agent al Securitatii, care tragea cu urechea la spusele sale, la 4 septembrie 1978.

FAPTE. Conform spuselor generalului, prezentate de Jurnalul National intr-un amplu interviu cu Pacepa (preluat acum si de ziarul Universul din Statele Unite), "Fiica mea, Dana, si sotul ei, Radu, au fost interogati saptamanal de Securitate. Zeci de ofiteri i-au tinut sub o supraveghere ostentativa, pas cu pas, timp de 11 ani". Documente in posesia carora am intrat demonstreaza ca pe urmele familiei generalului, in special a fiicei acestuia, au fost puse inclusiv rudele. Indirect. Prin exploatarea volubilitatii lor. Intr-un raport al Securitatii datand din 1980, care citeaza declaratii ale unei "surse" neidentificate, se arata ca "toata familia Pacepa a fost surprinsa de actul de tradare al acestuia", in special in contextul in care generalul "tinea extraordinar de mult la fiica".

LOCUINTA DE SERVICIU. Casa din Aleea Alexandru, din Bucuresti, pomenita in raportul Securitatii

"Delationista" este o persoana care are o relatie, prin mama sa, cu o matusa de-a Danei Pacepa, fiica fostului sef al spionajului romanesc. "La familia X venea aproape anual in timpul verii fiica lui Pacepa Mihai, impreuna cu soacra acestuia, pentru tratament. In aceste imprejurari sursa a cunoscut-o pe fiica lui Pacepa Mihai si pe soacra sa", se arata in documentul cu pricina.

Unul dintre multele de acest gen pe care Securitatea Romaniei comuniste obisnuia sa le intocmeasca unor oameni din aceasta tara, fie ca erau ei din neamul Pacepa, fie oameni obisnuiti, care "nu erau pe aceeasi lungime de unda" cu regimul. Dupa 15 ani de la Revolutia din 1989, acum doua zile, Gheorghe Onisoru preciza ca, in cinci zile, CNSAS a preluat peste 86.000 de dosare, adica mai mult decat in ultimii patru ani. Mii de dosare, sute de mii de pagini de inveninare, cu delatiuni meschine si nimicuri prezentate drept fapte marete, pagini din care se poate invata enorm. Pentru ca numai asa vom invata cu totii cum sa nu repetam istoria.

LIBERI. Dupa 11 ani de supraveghere permanenta, Dana (foto dreapta) si Radu, fata si, respectiv ginerele lui Pacepa, au ajuns in SUA in primele zile ale lui ianuarie 1990

POVESTI CU OAMENI. Dintr-un astfel de document, la care facem referire astazi, aflam detalii in posesia carora a intrat si Securitatea comunista, la vremea ei: "Sursa a cunoscut pe sotia lui Pacepa Mihai si a revazut-o pe fiica lor, care era studenta la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu". Discutiile s-au purtat indeosebi asupra fiicei lui Pacepa Mihai, la care el tinea foarte mult". Se descoperea, intr-un fel, apa calda: relatia tata-fiica. Detalii de exploatat, probabil, in relatie cu alte informatii referitoare la "tradatorul" despre care stiau ca va face declaratii in Occident care vor sapa adanc la temeliile comunismului dambovitean si nu numai.

"La inmormantarea socrului lui Pacepa Mihai, sursa a revazut intreaga familie, inclusiv pe Pacepa Mihai, care nu i-a fost prezentat", se mai arata in raport. Din acelasi document aflam ceea ce a declarat generalul si in Jurnalul National, anume faptul ca "inmormantarea a avut loc la Cimitirul Sfanta Vineri", din Bucuresti. Este descrisa si sotia generalului, tot in relatia cu fiica sa: "Parea o femeie rezonabila, buna gospodina si care tinea mult la fiica sa".

"Dupa circa o luna de la tradarea lui Pacepa Mihai, I.S. a povestit la Ramnicu-Valcea cum a decurs mutarea familiei Pacepa din Aleea Alexandru, intr-un apartament cu doua camere, in cartierul Militari. (...) A facut mentiunea ca intreaga familie este tinuta sub supraveghere permanenta, desi ea este nevinovata", aflam din documentul citat. Casa din Aleea Alexandru era locuinta de serviciu a generalului, de unde a si plecat, de altfel, in ziua de 28 iulie 1978, cand a parasit Romania. Supravegherea a continuat, pret de 11 ani, in speranta ca ea va duce, pe o cale sau alta, la generalul insusi, care primise o noua identitate si protectie din partea Guvernului Statelor Unite. In zadar. De 27 de ani, Pacepa este in noua sa patrie, colaborand cu autoritatile americane pentru dezvaluirea dedesubturilor comunismului.

DESPRE DANA "Sursa a cunoscut pe sotia lui Pacepa Mihai si a revazut-o pe fiica lor, care era studenta la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu". Discutiile s-au purtat indeosebi asupra fiicei lui Pacepa Mihai, la care el tinea foarte mult" raport al Securitatii

CONSECINTE "I.S. a povestit la Ramnicu-Valcea cum a decurs mutarea familiei Pacepa din Aleea Alexandru, intr-un apartament cu doua camere, in cartierul Militari. (...) A facut mentiunea ca intreaga familie este tinuta sub supraveghere permanenta, desi ea este nevinovata" raport al Securitatii