Seful Politiei romane a ars mortii Timisoarei

Seful Inspectoratului General al Politiei Romane, chestorul principal Dumitru Sorescu, a facut parte, in decembrie 1989, din echipa care a preluat transportul celor 40 de cadavre ale victimelor represiunii ceausiste din Timisoara si le-a dus la crematoriu, pentru a se sterge urmele. Un astfel de ofiter nu are ce cauta in fruntea Politiei Romane. Ii solicitam demisia de onoare!

CENUSA. Procurorul general adjunct al Romaniei din 1989, Gheorghe Diaconescu, afirma in interviul acordat lui Alex Mihai Stoenescu ca fiecare cadavru fusese identificat si li se facusera dosare personale, cu fotografii si procese-verbale

Actiunea strict secreta din decembrie 1989 a avut ca scop ascunderea urmelor privind represiunea autoritatilor regimului ceausist asupra locuitorilor din orasul de pe Bega. Prezenta maiorului de atunci Dumitru Sorescu in aceasta echipa este certa. Chiar daca a ajuns in "escadronul mortii" fara voie si la ordin, detinerea functiei de sef al Inspectoratului General de Politie este pentru Dumitru Sorescu, din punct de vedere moral, cinica. De altfel, chiar in plin regim ceausist, distrugerea "probelor", asa cum au fost trupurile neinsufletite ale unor demonstranti, constituia o infractiune. Astfel, ordinul pe care Dumitru Sorescu si colegii sai militieni l-au executat a fost unul nelegal.

DEMISIA. Ulterior, presedintele Ion Iliescu a acceptat si incurajat in posturile de conducere de o vitala importanta pentru stat oameni carora trecutul i-a facut cel putin obedienti fata de puterea politica. Fara indoiala ca puterea politica a stiut exact faptul ca Dumitru Sorescu a fost implicat in una dintre cele mai oribile crime ale regimului ceausist, savarsite la momentul de apus, lucru pe care il demonstram pe parcursul acestui articol. Acest lucru insa nu a contat. Macar astazi chestorul principal Dumitru Sorescu poate sa isi rascumpere vina morala fata de natiune, inaintandu-si demisia de onoare.

COMISIA PARLAMENTARA. In urma investigatiilor comisiei parlamentare despre furtul si incinerarea cadavrelor de la Timisoara, Sergiu Nicolaescu a sintetizat in raportul parlamentarilor, publicat sub titlul de "Cartea Revolutiei Romane", Editia a II-a, aparuta la Editura "Ion Cristoiu" in anul 2000, subcapitol intitulat "Operatiunea Trandafirul si Actiunea Vama". Redam mai jos fragmente din textul acestuia: "Avand cunostinta existentei unui mare numar de victime din randul manifestantilor produs in noaptea de 17/18 din cauza aplicarii ordinelor lui Ceausescu de a trage in manifestanti, Elena Ceausescu impreuna cu Emil Bobu si Tudor Postelnicu dispun transportul unui numar de 40 de cadavre existent la Spitalul Judetean Timis la Bucuresti, unde urmau a fi incinerate. Este evident, se urmarea stergerea urmelor masacrului. Disparitia acestora trebuia sa fie legendata astfel: «Persoanele care reprezentau cadavrele respective au parasit fraudulos tara in statele vecine (?)»".

PLANUL. "Actiunea urma a se desfasura in cel mai deplin secret, numarul persoanelor care cunosteau planul respectiv fiind strict limitat si prezentand garantii de loialitate. Planul in intregime era cunoscut de gen. Nuta - insarcinat, de altfel, de Elena Ceausescu cu aplicarea lui - , precum si de generalii Macri si Mihalea. Astfel, in seara zilei de 17.12.1989, col. Ion Corpodean, loctiitor al sefului Militiei Judetene Timis, este chemat de gen. Nuta, care ii ordona sa se ocupe de transportul unor cadavre impuscate de la Morga Spitalului Judetean Timis, devenita neincapatoare (la acea ora erau 56 de cadavre) si ale carei camere frigorifice nu functionau, la Institutul Medico-Legal Bucuresti. Sub acoperirea acestor explicatii ridicole isi vor desfasura activitatea un numar important de functionari publici civili si militari. Colonelul Ion Deheleanu, seful Militiei Judetene, ordona formarea unei echipe de la Judiciar, iar de supravegherea indeplinirii ordinului urma a se ocupa Ghircoias Nicolae, seful Institutului de Criminalistica. La actiune mai colaborau inca 7 lucratori de militie. Aceeasi motivatie a fost prezentata si directorului Spitalului Judetean, Ovidiu Galeacare, care a acceptat sa se dispuna deschiderea morgii si predarea cadavrelor. Astfel, la Spitalul Judetean s-au deplasat 5 ofiteri criminalisti, care impreuna cu medicii legisti si cu procurorii civili s-au ocupat cu identificarea cadavrelor. S-a trecut la impachetarea, numerotarea si etichetarea lor, respectandu-se procedura obisnuita in asemenea cazuri de transfer. Pe fiecare a fost lipit leucoplast cu numarul de inmatriculare, numele si prenumele (au fost identificati doar patru), iar pe unele, marea majoritate, doar notatia: «neidentificat»."

OPERATIUNEA TRANDAFIRUL. "Aceasta sinistra operatie a capatat la inceput denumirea de Operatiunea Trandafirul. Procurorii au considerat inoportuna efectuarea autopsiilor, toti cei 56 de morti prezentand plagi impuscate si de baionete; astfel, cauza mortii se considera clara si, in plus, foarte important, ordinul de la Bucuresti trebuia executat sub presiunea timpului. Exista si ordinul de neautopsiere al Procuraturii. Nimeni din spital in acest moment nu cunostea ca pana dimineata 40 dintre decedati vor lua calea Bucurestiului, iar oficial a exilului benevol. (?!) In seara aceleiasi zile, de la Spitalul Judetean Timis vor disparea registrele de consultatii, de internari, procesele-verbale de constatare a decesului si fisele de miscare ale bolnavilor, impachetate in doua colete si predate colonelului Ghircoias, cu toata Procuratura aflata de fata! La ora 23:30, in noaptea de 17/18.12.1989, cetateanul Dorel Cioaca - sofer pe autoizoterma 21-TM-2701, apartinand Complexului de Crestere si Ingrasare a Porcilor COMTIM - este somat sa se prezinte la Inspectoratul Judetean al Ministerului de Interne Timis, unde capitanul Valentin Ciuca il invita in birou, ii ia cheile masinii si il lasa aici, nedumerit, sa doarma pana in zori. Intre timp, generalul Nuta l-a chemat la el pe colonelul Ghircoias, caruia i-a emis ordinul de ridicare a cadavrelor. De fata la aceasta actiune erau si generalul Mihalea, lt. col. Corpodeanu, col. Tudor Stanica si general Emil Macri. Cu o masina a militiei, col. Ghircoias se deplaseaza la Spitalul Judetean, unde era asteptat. Incepand de la ora 23:30, circulatia bolnavilor prin spital era totalmente interzisa. In zona spitalului si in curtea acestuia era un intreg dispozitiv de aparare, realizat de trupele de Militie si Securitate care, in jurul orei 0:45, din ordinul lt. col. Corpodeanu, au fost indepartate din zona morgii, astfel ca autoizoterma a putut fi oprita in usa morgii. In jurul orei 1:00 luminile in spital au fost stinse si, sub comanda aceluiasi lt. col, a inceput actiunea de imbarcare a cadavrelor in autoizoterma. Incarcarea acestora s-a incheiat la ora 5:00, cand fusesera incarcate 40 de cadavre, in morga ramanand doar 16. Autoizoterma si autoturismul Dacia ce o insotea au parasit spitalul, astfel ca luminile in curtea acestuia au putut fi aprinse, iar trupele ce asigurau dispozitivul de aparare si-au reluat pozitiile initiale."

ACTIUNEA VAMA. "La ora 5:20, soferul Dorel Cioaca, care dormea in biroul capitanului Ciuca, este trezit, se urca la volanul autoizotermei si, escortat de o Dacie cu nr. 1-TM-236, porneste spre Bucuresti la ora 5:45, pe ruta Sibiu - Valcea - Pitesti. Misiunea acestora trebuia sa se incheie pe Autostrada Bucuresti - Pitesti, la km 36, unde transportul urma a fi preluat de catre o echipa de la Inspectoratul General al Militiei. Din momentul preluarii transportului operatiunea primea indicativul Actiunea Vama. Dupa planul generalilor Nuta si Mihalea, cadrele de la Timisoara implicate in actiune nu trebuiau sa cunoasca ordinul ca mortii transportati la Bucuresti sa fie incinerati la crematoriul «Cenusa» (...) Conform ordinului generalului Nuta, autoizoterma cu colete a fost preluata la km 36 de o echipa de insotire condusa de col. Baciu, echipa formata din lt. col. Petre Marin si mr. Dumitru Sosescu (n.r. - este, de fapt, vorba chiar de maiorul Dumitru Sorescu), Teodor Bagu, Marin Serban (...)"

DOVADA DE LA "INTERNE". Dar despre preluarea cadavrelor de la km 36 si prezenta in echipa a maiorului Dumitru Sorescu putem citi si intr-o carte scoasa, culmea, sub egida Ministerului de Interne. Este vorba despre cartea "Sase zile care au zguduit Romania - Ministerul de Interne in decembrie 1989. Pledoarie pentru istorie", vol. I. Bucuresti - 1995, avandu-i ca autori pe generalul de brigada Gheorghe Florea, colonelul Ion Constantin, generalul de brigada ® Marin Lazar, colonelul ® Vasile Lepadusi, profesorul Vladimir Alexandrescu si coordonator-generalul de divizie Ion Pitulescu. In paginile cartii se gaseste declaratia col. ® Ion Baciu, fostul sef al Directiei Economice din Inspectoratul General al Militiei, pe care o prezentam mai jos.

ORDINUL. "In seara zilei de 18.12.1989, ora 19:00, mergand la biroul colonelului Petre Moraru, loctiitor al sefului IGM, l-am gasit vorbind la telefon cu fostul general locotenent Constantin Nuta, adjunct al ministrului de Interne si sef al IGM, care se afla la Timisoara. Dupa ce colonelul Petre Moraru l-a asigurat ca va lua toate masurile pentru paza unui transport de la Timisoara la Bucuresti, m-a dat si pe mine la aparat. Cu aceasta ocazie, generalul Nuta mi-a transmis ca i-a ordonat colonelului Moraru ce trebuia facut si mi-a cerut sa organizam impreuna primirea unui camion de la Timisoara cu diferite colete sosite din strainatate ca ajutoare si care trebuie distruse la Bucuresti, la Vama Antrepozite. La circa 10 minute, acelasi general l-a sunat din nou pe colonelul Moraru, dandu-i ordin ca eu sa merg de indata la procurorul general, unde sunt asteptat. Procurorul general Nicolae Popovici m-a primit imediat si mi-a spus ca l-a sunat Nuta si i-a cerut sa ma sprijine in distrugerea unor colete ce urmau a fi trimise de la Timisoara. In continuare, mi-a cerut detalii, pe care nu i le-am putut da, neavand informatii in plus. Intre timp, colonelul Moraru m-a chemat la IGM si cand am ajuns l-am gasit pe acesta preocupat sa identifice pe un cetatean, Gheorghe Ganciu, de la Administratia Cimitirului Belu. Dupa obtinerea datelor de stare civila, adresa si telefonul acestuia, l-a sunat la Timisoara pe generalul Nuta, caruia i le-a transmis. In timpul discutiei, Nuta, la randul lui, ii transmitea datele respective generalului Macri, seful Directiei de contrainformatii economice din Departamentul Securitatii Statului. Apoi, i-a cerut colonelului Moraru sa astepte la telefon si la scurt timp i-a adus la cunostinta ca generalul Macri a vorbit cu Gheorghe Ganciu, care, ca director al Administratiei Cimitirelor din Bucuresti, avea in subordine si Crematoriul, ca a doua zi, 19.12.1989, la ora 8:00, sa ma prezint la biroul acestuia pentru documentare si dupa aceea sa-i raportam cand sa plece coletele din Timisoara. Cu aceasta ocazie, am aflat ca Gheorghe Ganciu este colonel de Securitate in rezerva si a lucrat in subordinea generalului Macri."

TRANSPORTUL DE "COLETE". "A doua zi am mers la Ganciu, care mi-a confirmat ca a primit telefon de la fostul sau sef si m-a condus la Crematoriul Uman, unde m-a prezentat administratorului acestuia, pe nume Iosif. Vazandu-l, l-am recunoscut, intrucat anterior fusese si el ofiter de Securitate. I-a spus ca urmeaza sa vina de la Timisoara mai multe colete care trebuie distruse prin ardere. Acesta a declarat ca este de acord, dar ca aceasta operatiune nu poate fi realizata in acea zi, avand planificate mai multe incinerari. Revenind la IGM, atat colonelul Moraru, cat si eu am raportat generalului Nuta situatia de la Crematoriu, insa acesta ne-a repezit si a ordonat sa facem operatiunea arderii dupa terminarea programului, precizandu-mi ca autocamionul respectiv a plecat din Timisoara si trebuie contactat pe Sos. Pitesti - Bucuresti, la km 36, in care scop sa ma deplasez cu o echipa de ofiteri de insotire. Cerand relatii cu privire la numarul autocamionului, nu a fost in masura sa mi-l dea, iar dupa ce s-a consultat cu Ion Deheleanu, mi-a transmis ca autocamionul este insotit de o Dacie cu nr. 1-TM-236, masina Militiei Judetene. La cerere, i-am comunicat numele ofiterilor ce urmau sa ma insoteasca, respectiv locotenent-colonelul Petre Marin si maiorii Dumitru Sorescu, Teodor Bagu si Marin Serban, toti din cadrul directiei pe care o conduceam. Aceasta echipa a fost formata cu acordul colonelului Moraru."

LA KM 36. "El a cerut de altfel de la seful Directiei Circulatiei doua numere de Bucuresti, pentru acoperirea numerelor de Timisoara la cele doua autovehicule ce urmau a fi insotite. Dupa aceea, am mers la Cimitirul Belu si am comunicat lui Gheorghe Ganciu ca transportul soseste in acea dupa-amiaza - 19.12.1989, iar acesta i-a cerut telefonic lui Emil Iosif de la Crematoriu sa aiba oameni pregatiti. Am revenit la IGM si am raportat colonelului Moraru modul de rezolvare a misiunii, iar din dispozitia acestuia i-am raportat telefonic si generalului Constantin Nuta la Timisoara. Acesta mi-a atras atentia sa execut ordinul intocmai cum a fost dat, pentru ca toata actiunea va fi supravegheata, iar a doua zi cele doua autovehicule sa fie conduse pana la kilometrul 36 pentru a se reintoarce la Timisoara. Mi-a mai pus in vedere ca actiunea este deosebit de importanta si secreta, ca raspund cu viata, atat eu, cat si familia, si acest lucru sa fie adus la cunostinta si ofiterilor. Ceea ce am si facut cu ocazia instructajului celor care m-au insotit in actiune.

In continuare, ne-am deplasat cu doua autoturisme la kilometrul 36, impreuna cu cei patru ofiteri si doi subofiteri, Valerica Gorgarea si Florin Stanciu. Acesta din urma, la intoarcere, a condus autoizoterma. Faptul ca in loc de autocamion era vorba de autoizoterma nu mi-a dat nimic de gandit pe moment. De la Timisoara a venit autoturismul cu nr. 1-TM-236, condus de soferul sefului Militiei Judetene, impreuna cu trei persoane in civil, care nu erau cadre de Militie si din acest motiv nu le-am cunoscut si nu le stiu numele."

"CATASTROFA". "Din acel loc am preluat autofrigorifica, la volan trecand subofiterul Florin Stanciu, si am venit la Crematoriul din Bucuresti, iar autoturismul 1-TM-236 in care s-a urcat si soferul care pilotase autofrigorifica a plecat direct la hotel. Cazarea s-a facut la hotelurile Astoria si Cerna, unde capitanul Dan Fediuc retinuse cate o camera cu doua paturi. Camerele au fost astfel retinute din ordinul ce mi-a fost transmis de generalul Nuta. Mentionez ca inainte de a pleca de la kilometrul 36, la cele doua autovehicule cu numar de Timisoara le-au fost montate numerele de acoperire luate de la Directia Circulatie. Precizez ca seful acestei Directii nu a fost informat cu privire la scopul in care erau luate numerele de acoperire. La Crematoriu am ajuns in jurul orei 17:00 si eram asteptati de Gangiu Gheorghe si Iosif Emil. La deschiderea usilor din spate ale autofrigorificei am constatat, in prezenta celor doi, ca in interior, in loc de colete se aflau cadavre de oameni impuscati. Surprins de aceasta situatie, i-am raportat telefonic colonelului Moraru si i-am cerut sa vina la fata locului. M-a refuzat pe motiv ca are de facut doua situatii statistice de la Timisoara pentru ministrul Tudor Postelnicu. Luand cunostinta de faptul ca au fost aduse cadavre, pe moment a amutit si, la intrebarea mea «Ce sa fac?», mi-a ordonat sa trec la arderea lor si dupa aceea va raporta generalului Nuta. Revenind ulterior cu telefonul, colonelul Moraru mi-a spus ca, raportandu-i generalului Nuta constatarea ca in loc de colete au sosit cadavre, acesta i-a ras in telefon si i-a ordonat sa fie facuta incinerarea. Dupa primirea acestui ordin, eu, Gheorghe Ganciu si Emil Iosif am hotarat sa le spunem oamenilor care trebuia sa faca incinerarea ca este vorba de o catastrofa. Aceasta s-a facut la sugestia lui Gheorghe Ganciu, care m-a prezentat oamenilor ca fiind medic. Cadavrele nu au fost insotite de acte si la crematoriu nu au putut fi identificate. Unele aveau numar de ordine. Fiind un numar mare de cadavre, respectiv 40, eu am considerat ca actele legale s-au intocmit la Timisoara."

MITA PENTRU FOCHISTI. "Printre cadavre erau cel mult 10 femei, restul fiind barbati. Unii erau imbracati complet, altii cu pieptul gol si numai cu paltonul pe ei. Pentru a duce la indeplinire actiunea, de comun acord cu colonelul Moraru, am luat din fondul special 4.000 lei, iar din banii personali 6.000 lei si i-am pus cate 2.000 in 5 plicuri, dandu-le oamenilor, care s-au apucat imediat de incinerare, fara obiectiuni. Arat ca inainte de a incepe incinerarea, i-am cerut colonelului Moraru sa trimita 10 ofiteri pentru asigurarea pazei, iar acesta nu a putut sa-mi trimita decat sase, tot din Directia Economica. Incinerarea a durat pana a doua zi - 20.12.1989, ora 10:00, insa, potrivit ordinului primit, descarcarea cadavrelor s-a incheiat la ora 4:00 si autofrigorifica a fost scoasa din Crematoriu. La ora 10:00 am raportat colonelului Moraru ca misiunea a fost incheiata, iar el mi-a spus ca il va trimite pe Dorel Nutu cu un TV pentru a prelua cele 4-5 tomberoane cu cenusa, pe care sa o duca la groapa de gunoi sau sa o arunce in canalizare. Vreau sa subliniez ca initial nu am stiut ca este vorba de cadavrele victimelor masacrului de la Timisoara, iar cand am luat cunostinta de aceasta la Crematoriu nu m-am desistat de la executarea ordinului, intrucat dat fiind numarul mare de cadavre am fost convins ca la Timisoara s-au intocmit actele legale, iar in plus, raportand situatia colonelului Moraru, acesta mi-a comunicat ca la randul sau i-a raportat generalului Constantin Nuta si a primit ordin sub amenintare sa se faca incinerarea. Dupa evenimentele din 22.12.1989 din Bucuresti, realizand ce ordin odios am executat, i-am prezentat colonelului Moraru rapoartele intocmite de mine, locotenent-colonelul Petre Marin si maiorul Dumitru Sorescu, pe care acesta nu le-a primit, astfel ca pe data de 24.12.1989, seara, le-am prezentat inginerului Gostin - reprezentantul Frontului Salvarii Nationale, care se afla la IGM. Aceste rapoarte au fost predate ministrului Apararii Nationale - general de armata Nicolae Militaru."

CUPTORUL

La crematoriul din Bucuresti au disparut 40 de trupuri si, o data cu ele, si probele clare privind represiunea autoritatilor din noaptea de 17/18 decembrie 1989, la Timisoara

GURA DE CANAL

In acest loc, ramasitele pamantesti arse ale manifestantilor anticeausisti au fost "facute pierdute", in speranta ca nimeni nu va sti vreodata ca ele au existat

PROBA

"Am comunicat numele ofiterilor care urmau sa ma insoteasca, respectiv locotenent-colonelul Petre Marin si maiorii Dumitru Sorescu, Teodor Bagu si Marin Serban, toti din cadrul directiei pe care o conduceam. Aceasta echipa a fost formata cu acordul colonelului Moraru"

RAPORTUL

"Dupa evenimentele din 22.12.1989 din Bucuresti, realizand ce ordin odios am executat, i-am prezentat colonelului Moraru rapoartele intocmite de mine, locotenent-colonelul Petre Marin si maiorul Dumitru Sorescu, pe care acesta nu le-a primit, astfel ca, pe data de 24.12.1989, seara, le-am prezentat inginerului Gostin - reprezentantul FSN, care se afla la IGM. Aceste rapoarte au fost predate ministrului Apararii Nationale - general de armata Nicolae Militaru" - col. ® Ion Baciu fostul sef al Directiei Economice din Inspectoratul General al Militiei