Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai exact, Benga propune reducerea numărului de parlamentari la 300, regretând, în expunerea de motive, că nu poate fi „soluționat” la fel de rapid și celălalt deziderat al referendumului, respectiv de trecere la un parlament unicameral. Proiectul este desființat de Consiliul Legislativ, care arată că această lege ar conduce la situația aberantă ca unele județe să fie reprezentate de câte un singur senator.
Este vorba despre proiectul pentru modificarea și completarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, al cărui autor este deputatul neafiliat Tudor Alexandru Bega, ales, în 2020, pe listele USR-PLUS. Acesta susține că, în 2009, în România, s-a organizat referendumul național cu rol consultativ, având ca temă centrală „redimensionarea Parlamentului, prin reducerea numărului de parlamentari și trecerea la un parlament unicameral”.
„În proporție covârșitoare, populația prezentă la urne a votat pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 și structură unicamerală. Însă modificările solicitate prin referendum nu au fost transpuse în legislație până în prezent”.
Potrivit deputatului în cauză, „în timp ce o trecere la un parlament unicameral trebuia făcută printr-un alt referendum care ar fi avut ca obiect modificarea Constituției, micșorarea numărului de parlamentari ar fi putut fi realizată mai facil, prin introducerea unei propuneri de modificare legislativă în acest sens”.
Se majorează normele de reprezentare. Un senator la 225.000 de locuitori
În expunerea de motive se precizează că, pentru a face aplicabil principiul reprezentativității, numărul de parlamentari ar trebui să corespundă „voinței alegătorilor exprimată în cadrul referendumului din 2009, voință suverană, și nu ar trebui să depășească numărul de 300 de deputați și senatori”. „În vederea micșorării numărului de mandate, propunem modificarea normei de reprezentare din legea 208/2015, pentru mărirea numărului de locuitori reprezentați, de la 73.000 de locuitori la 116.000 de locuitori pentru Camera Deputaților, și de la 168.000 de locuitori la 255.000 de locuitori pentru Senat”, scrie deputatul Tudor Vlad Benga.
Acesta consideră că „numărul de parlamentari alocați circumscripției electorale nr. 43, pentru românii din afara țării, trebuie să crească, în acord cu numărul de locuitori care și-au stabilit domiciliul în afara țării”. Deputatul cotează un raport al Direcției de Pașapoarte al MAI care ar atesta că, la data de 31 decembrie 2021, acest număr era de 968.318 cetățeni români.
În proiectul citat este prezentat și un tabel, conform căruia, la data de 1 ianuarie 2022, existau 22.948.852 de cetățeni români, din care 968.218 cetățeni români cu domiciliul în străinătate.
Județe cu un singur parlamentar
Pentru aceste persoane, mai scrie inițiatorul, sunt alocate 136 de posturi de senator și 312 posturi de deputat și propune reducerea la 291, din care 88 să fie senatori și 203 să fie deputați.
Mai mult, pentru circumscripția electorală 43, a românilor cu domiciliul în străinătate, proiectul de lege propune majorarea de la 2 la 4 posturi de senator și de la 4 la 8 posturi pentru deputați.
Cu titlu de exemplu, proiectul propune, pentru Municipiul București, reducerea numărului de senatori de la 13 la 8, precum și a numărului de deputați, de la 29 la 19. Dacă legea ar trece în formula propusă, ar exista județe reprezentate în senat de către un singur parlamentar, cum este cazul județelelor Bistrița-Năsăud, Brăila, Caraș-Severin, Călărași, Covasna, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Mehedinți, Satu Mare, Teleorman, Tulcea sau Vrancea.
Tema a fost reanimată, la finalul anului 2020, și de Anca Dragu
Nu este pentru prima dată când dinspre zona progresistă a Parlamentului vin astfel de propuneri care doresc să reînvie un deziderat al lui Traian Băsescu. În 25 decembrie 2020, la scurt timp după alegerile parlamentare și după ce Anca Dragu (FOTO), de la USR-PLUS, a preluat șefia Senatului, aceasta a anunțat că dorește să înființeze o comisie parlamentară comună pentru punerea în aplicare a rezultatelor referendumului consultativ din 2009, adică trecerea la un parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300.
Proiectul de lege al lui Tudor Benga a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ. În acest aviz se precizează că, în 2009, la acel referendum invocat în expunerea de motive, erau puse în discuție două chestiuni indisolubile – parlamentul unicameral și maximum 300 de parlamentari, atrăgând atenția asupra faptului că disocierea acestor deziderate ar determina efecte directe, după cum 300 de parlamentari reprezintă numărul mediu al unei singure camere reprezentate. „Alocarea mandatelor pe circumscripții se stabilește separat pentru Senat și pentru Camera Deputaților. Prin urmare, dacă numărul de locuri alocate circumscripțiilor pentru fiecare cameră este mult mai mic, se determină imposibilitatea stabilirii numărului de mandate al fiecărei circumscripții electorale, cu respectarea aceleiași proporții într-o marjă rezonabilă de abatere de la norma de reprezentare. Ar apărea situații în care un județ care are o populație cu aproximativ 70% mai mare decât un alt județ să aibă același număr de senatori. (…) Reducerea numărului de parlamentari prin mărirea normelor de reprezentare afectează alocarea proporțională a mandatelor pe circumscripții, afectându-se principiul reprezentativității și creșterea inegalității puterii de vot. Soluția alocării unui singur mandat pentru 16 circumscripții nu este compatibilă cu algoritmul de repartizare a mandatelor, care prevăd minimum două locuri”, se mai arată în acest aviz negativ.
Proiectul a intrat, aseară, la vot, în Senat, cu raport de respingere. Până la închiderea ediției, senatorii nu s-au pronunțat cu privire la această lege.
