Şi a fost carnaval la Veneţia…

România a tras cortina peste prima sa participare oficială şi consistentă la Carnavalul veneţian, între 25 ianuarie şi 5 februarie 2008.

România a tras cortina peste prima sa participare oficială şi consistentă la Carnavalul veneţian, între 25 ianuarie şi 5 februarie 2008.


Pentru cei aproximativ 150 de artişti români care au evoluat în pieţele şi pe scenele din Veneţia, dar şi pe “sateliţii” insulari ori de pe “terra ferma” ai acesteia – Giudecca şi Mestre –, prezenţa la cel mai mediatizat eveniment cultural al iernii a marcat un succes important.

România, în top.

S-a văzut aceasta şi marţi, la prânz, când în Piaţa San Marco, mii de veneţieni şi turişti, au aplaudat evoluţia reprezentanţilor folclorului românesc: Ansamblul de datini şi obiceiuri populare din Borca, judeţul Neamţ (cu “gioco della capra”, cum anunţau prezentatorii italieni), Ansamblul de obiceiuri de iarnă “Codruleţul” din Vorona, judeţul Botoşani şi Ansamblul folcloric “Plaiurile Oltului” din Slatina. Aceştia din urmă, performând ineditul – pentru veneţieni – “gioco dei Calusari”, au fost rechemaţi de mai multe ori la rampă. Lor le-a revenit, de altfel, şi rolul de a încheia, târziu, în noapte, spectacolul românesc, cu o paradă ce a străbătut Cetatea Dogilor, din Piaţa San Marco până la Grădina Bienalei de Artă, unde artiştii români, reuniţi, au dat o ultimă reprezentaţie.
Până atunci, însă, seara veneţiană le-a aparţinut celor patru “amazoane” de la “Amadeus Women”, o prezenţă proaspătă, mizând pe sonorităţi etnice şi clasice, împletite cu virtuozitate pe canavaua muzicii electronice. Prestigiosul cotidian “Il Gazzettino” scrie în ediţia de miercuri că “În San Marco, româncele, cu două viori, un violoncel şi un sintetizator, au propus un pop instrumental rafinat şi sexy, cu savoare orientală, care a făcut piaţa să danseze”.
Organizatorii anunţau pentru seara de marţi un invitat-surpriză, din partea Italiei, care să dea replica formaţiei româneşti. Se vorbea despre un dialog muzical între “femeile României şi femeile Italiei”. Însă, poate şi pentru că şi-au dorit o “împăcare” cu publicul veneţian, după “Amadeus Women” au urcat pe scena din Piaţa San Marco membrii formaţiei reggae “Pitura Freska”, foarte îndrăgiţi în Cetatea Lagunară. După o absenţă de cinci ani, ei fost reuniţi de Marco Balich (regizorul Carnavalului) pentru acest moment unic.

Carnavalul contestat.

A fost una dintre puţinele victorii de imagine ale organizatorului veneţian de evenimente, după un carnaval contestat în bună măsură de presă şi sancţionat de public printr-o prezenţă redusă la festival. După unele statistici, audienţa Carnavalului a fost mai mică cu 42 % faţă de aşteptări, acuzele contestatarilor vizând în special noul concept al manifestării, care marginalizează evenimentele tradiţionale (precum “Festa delle Marie” – există chiar temeri că această sărbătoare, care datează de sute de ani, nu va mai avea loc la ediţia viitoare) sau le transformă, într-un chip considerat brutal de veneţieni (precum acel “Zbor al Îngerului” lăsat în seama rapperului de culoare Coolio – prezenţa lui a fost considerată o greşeală de către locuitorii Veneţiei, care vorbesc despre faptul că “îngerul” nu putea fi interpretat de o vedetă recunoscută pentru agresiunile sale asupra tinerelor).
Massimo Cacciari, primarul Veneţiei, sprijină însă agenţia de evenimente organizatoare şi pe maestrul său de ceremonii, considerând că există cauze mult mai puternice pentru regresiunea acestei ediţii a Carnavalului: vremea nefavorabilă (a plouat 10 din cele 12 zile ale festivalului), anularea manifestărilor din primele două zile ale Carnvalului din cauza decretării doliului citadin, timpul scurt pentru organuzare (30 de zile), neparticiparea canalului de televiziune RAI la transmiterea în direct a evenimentelor, recesiunea economică din Italia şi criza politică pe o traversează ţara. Cacciari consideră ediţia 2008 a “Sensation” (noul nume primit de Carnaval), doar un rodaj pentru ediţia din 2009. Când veneţienilor (şi turiştilor) li se promite mai multă muzică, mai mult teatru, mai mult spectacol, cu condiţia de a atrage mai muli sponsori.

Bilanţuri româneşti.

Prestaţia românească la Carnavalul veneţian a fost apreciată ca fiind pata de culoare de care avea nevoie manifestarea pentru a se revigora. Orchestra de cameră “Philarmonia”, actorul Dan Puric, Teatrul Masca, Shukar Collective, Fanfara Şavale, Electric Brother, DJ Vasile, DJ Gojira, Nightlosers, Marius Mihalache Band, Nicolas Simion Band, Amadeus Women, Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, ansamblurile folclorice din Borca, Vorona şi Slatina, ca şi meşterii populari care au făcut demonstraţii de artă tradiţională (de la confecţionarea de măşti, costume populare, la olărit), toţi au contribuit la accentuarea imaginii pozitive pe care România o are la Veneţia. În Cetatea Lagunară există un grup important de filo-români, fapt care se datorează activităţii de excepţie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga”, de altfel, şi promotorul - împreună cu ICR, MAE, MCC şi MCT – a primei prezenţe româneşti în calitate de invitat oficial la Carnaval.
În aceste zile, s-a vorbit despre “invazia Estului”, în sens pozitiv, solicitându-se ofilialilor români prezenţi în Cetatea Lagunară perfectarea unui contract care să vizeze participarea României şi la ediţiile viitoare. Mai mult decât atât, Primăria Veneţiei a propus înfiinţarea unei ligi a oraşelor culturale europene, din care să facă parte şi localităţi româneşti cu un statut important cultural.