Şi inventatori, şi cu banii luaţi

Avem 25 de invenţii premiate cu aur, inclusiv cu marele premiu, la Geneva, numai anul trecut. Deci avem inventatori de top. N-avem bani pentru sponsorizarea lor. Dar avem un sistem bine pus la punct pentru taxarea ideii.Ne lipseşte însă interesul. Care-i destinul unui inventator român?Ce aşteptări are? Unde găseşte resurse pentru cercetare?

Răspunsurile s-au dovedit năucitor de simple. Resursele unui inventator? Salariul, pasiunea... Visele? Generatoarele celor două. Destinul este rezultatul acestui mecanism care, o dată pus în funcţiune, se autoalimentează cu propriile idei până când una dintre componente cedează. Acestea le-am aflat cunoscând un tânăr inventator independent, Ştefan Ciolacu, din Năvodari. Are 32 de ani şi e de un optimism molipsitor. Chiar dacă are un hobby cam scump pentru puterile lui, nu se poate abţine.

La 25 de ani şi-a depus cererea de brevet pentru prima lui invenţie: "Maşina electrică de curent continuu cu rotoare disc şi magneţi permanenţi", o idee care-i dădea târcoale încă din liceu, când a început să o pună pe hârtie. Era la Liceul de artă, dar asta nu l-a împiedicat. Pasiunea... Îşi aminteşte zâmbind de ziua din clasa a VI-a în care prietenul lui a venit într-un suflet să-i povestească despre navetele din Războiul Stelelor. Atunci şi-au propus să-şi construiască şi ei una. Dar cum? "A fost o copilărie", recunoaşte acum el, "dar aşa m-am apucat să studiez".

Nu a avut o copilărie ca a celorlalţi colegi de şcoală. N-a avut timp. Când ajungea acasă de la şcoală nu avea grija temelor şi a jocului, ci una mult mai mare. Surioara lui, pe care trebuia să o ajute pas cu pas. "De la vaccinul antipolio i s-a distrus o parte din sistemul nervos central", spune el. "Când nu vor mai fi ai mei, va trebui să am singur grijă de ea. De-aia mă zbat, n-am încotro."

SALARIUL, CA FOND DE CERCETARE
După liceu, neintrând la Arte, a încercat diverse joburi, unele mai prost plătite decât altele, şi "după cinci ani de băgat salariul pe care-l câştigam în experimente şi încercări a ieşit această maşină", povesteşte el. "Pentru primul prototip m-au ajutat nişte boxe vechi şi trusa de traforaj. Am făcut trei prototipuri la această primă invenţie, dar, datorită lipsei de materiale, am fost nevoit să le dezasamblez, ca să pot face alte teste, pentru alte idei. Am cumpărat magneţi din China, am plătit strungari. În timp, am învăţat să lucrez şi eu la strung." Invenţia a depus-o în 2003. Brevetul i-a ieşit anul trecut în decembrie. Între timp, a mai depus o invenţie.

Brevetarea e costisitoare şi ea. Pentru primul brevet încă mai are de dat 25 de milioane de lei, iar pentru al doilea a plătit la depunere, inclusiv pentru patent internaţional, 4.000 de euro, taxe şi acte. Bani obţinuţi dintr-o sponsorizare. "Se presupune că din momentul aplicării începi să faci bani, că-l vinzi şi se percep taxe. Am discutat cu câţiva posibili investitori despre prima invenţie, dar m-au întrebat ce costuri implică. Iar pentru asta ar trebui să fac un studiu de fezabilitate. Care costă", spune Ştefan Ciolacu.

A doua invenţie este o maşină de curent continuu care, conform calculelor şi testărilor, are un randament mult superior oricărui produs similar, după cum susţine inventatorul ei. Pentru construcţia prototipului acesteia a cheltuit până acum 12.000 de euro. Bani din salariul de programator la o firmă din Năvodari (a început încă din liceu să înveţe programare, iar primul calculator şi l-a luat renunţând la serbarea majoratului).

"LIPSA FONDURILOR NU MĂ ÎMPIEDICĂ SĂ GÂNDESC"
"În Japonia este mai uşor", spune el, "dacă eşti elev sau student şi ai o idee, te prezinţi la profesorul de specialitate şi, dacă el o consideră bună, primeşti sponsorizare de la Guvern. Şi pentru cercetare, şi pentru brevetare. Aici trebuie să te chinui... De obicei, singur". Invenţii mai are. Pe hârtie, dar şi prototipuri începute şi neterminate. A început şi un program de pontaj biometric. "Ideile merg bine, până ajung la teste. Testele necesită bani, şi nu pot aştepta să adun bani, trec la alta. Lipsa fondurilor nu mă impiedică însă să gândesc, ci doar să pun ideile în practică." 

 

Acum, toate fondurile şi tot timpul sunt destinate finalizării prototipului invenţiei în curs de brevetare, pentru că intenţionează să participe cu ea la Salonul de la Geneva din primăvară.

Este totuşi puţin îngrijorat: "Pare că e o politică de a nu se investi în maşinile ce produc energie ieftină. În timp cred că am dat peste şase invenţii de motoare care funcţionează cu apă, dar nu văd să fie folosite".

INVENŢIILE AR PUTEA SCOATE ROMÂNIA DIN CRIZĂ
Acelaşi lucru îl susţine şi Iordan Stavar, inventator independent şi director al Worldwide Independent Inventors Association, din Washington DC. "În România, pentru opinia publică şi instituţiile statului inventatorii independenţi nu există. De aceea, doresc ca anul acesta să deschid în România o filială a asociaţiei din Washington. Faţă de inventatorul angajat la un institut de cercetare sau la o societate comercială, un inventator independent are un mare avantaj: poate oferi unui investitor, prin semnatură privată autorizată, vânzarea invenţiei, a patentului sau cesionarea anumitor procente din invenţie.În USA se numeşte «win to win» - câştigăm împreună, investitor şi inventator. Dar în România nu se practică."

Lipsa de interes faţă de inventică i se pare păguboasă, mai cu seamă că există multe invenţii revoluţionare, care pot aduce mari beneficii atât investitorilor, cât şi publicului larg. "De exemplu, dispozitivul auto pentru reducerea consumului cu 90% - invenţia unui român - nu a stârnit interesul nici unui investitor român, deşi sunt evidente implicaţiile benefice la nivel internaţional. Este absurd acum, când USA, Europa şi Asia au ajuns la concluzia că una din direcţiile importante este inventica", susţine Iordan Stavar.

Despre şansele inventatorilor de a da lovitura: "În USA, rata de implementare a invenţiilor pe piaţă este de maxim 2%, competiţia este extrem de dură. Să vă spun ce şanse sunt în România?! În România, la sediul OSIM există cea mai scumpă hârtie din ţară la copiator - 8.000 lei pagina/0,8 RON. Aşa se promovează inventica romanească? OSIM-ul din start «dă în cap» inventatorilor, încă de la depunerea cererii de brevet de invenţie".

25 de medalii de aur a obţinut România la Salonul de invenţii de la Geneva de anul trecut, inclusiv Marele premiu. Între saloane, premieri şi brevetări, inventatorii aşteaptă interes faţă de invenţiile lor, dar de cele mai multe ori rămân cu brevetele şi premiile înrămate pe pereţi.

 

OSIM: reduceri de 80%
Din 1906, de când România are o lege privind brevetele de invenţie, şi până acum s-au acordat 122.797 de brevete, conform purtătorului de cuvânt al OSIM, Ovidiu Dinescu. "Nu există o situaţie a numărului de inventatori din România, dar trebuie să avem în vedere şi faptul că pot exista brevete ale unuia şi acelaşi inventator sau ale unuia şi acelaşi colectiv de inventatori (am văzut o cerere de brevet cu 24 de inventatori), dar şi faptul că nu toate brevetele româneşti au inventatori români."

În ceea ce priveşte procedura de brevetare, Dinescu spune că ea durează de la 2,5 până la 4,5 ani. Iar în privinţa taxelor percepute de OSIM, "acestea sunt reglementate prin OG nr. 41/1998 şi se calculează după venitul solicitantului. Astfel, pentru persoanele fizice, reducerile sunt şi de 80%".