Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doar în București sunt peste 30.000 de licențe pentru Uber și Bolt, în timp ce numărul taxiurilor abia ajunge la circa 6.000, din peste 10.000 de licențe aprobate, conform Legii taximetriei. În timp ce taximetriștii plătesc toate taxele și impozitele prevăzute de legile românești, inclusiv pentru șoferii angajați, firmele de transport alternativ au profitat de legea specială pentru ride-sharing și nu au angajat șoferii. Acum, „partenerii” care conduc mașinile Uber și Bolt încearcă să scape de amenzi și de suspendarea dreptului de a-și practica meseria, înființând PFA-uri.
Controalele ANAF și dosarele DNA i-au speriat pe patronii firmelor de ride-sharing, dar și pe șoferii care lucrează în acest domeniu, fără forme legale de angajare. Mii de șoferi „parteneri” Uber și Bolt și-au făcut sau sunt pe cale să își facă PFA, pentru a putea lucra legal, după raziile ANAF din ultimele luni la firmele care au acest obiect de activitate.
Inspectorii antifraudă au identificat un prejudiciu de 175 de milioane de lei adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ, doar după controalele de luna aceasta. Mulți șoferi „parteneri” renunță la colaborarea cu firmele de ride-sharing, după controalele ANAF din ultimele 6 luni, în special după blocarea plăților de către direcția Antifraudă. Firmele care oferă consultanță pentru înființarea PFA-urilor au fost luate cu asalt de șoferii de ride-sharing, în ultimul an, cei mai mulți depunându-și documentele în ultima lună.
În urma celei mai recente descinderi, care a avut loc luni dimineață, în Ilfov și Iași, într-o anchetă ce vizează suspiciuni de evaziune fiscală, cu un prejudiciu estimat la aproape 25 de milioane de lei, în zona serviciilor de ride-sharing, inspectorii antifraudǎ au constatat lipsa de conformare în cazul a 123 de societăți verificate.
„Pânǎ în prezent, au fost aplicate amenzi în valoare totală de 3.125.000 lei, în principal pentru nedotarea cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF) - suspendarea activității pentru 12.358 autoturisme utilizate în transportul alternativ, pentru lipsa AMEF - confiscarea a 82.642.327 lei încasați în numerar fără documente justificative”, a transmis ANAF, într-un comunicat de presă.
În cadrul controalelor s-a urmărit și respectarea obligației legale a operatorilor de a se dota și de a utiliza AMEF în conformitate cu OUG 28/1999 și cu reglementările specifice transportului alternativ prevăzute în OUG 49/2019. „DGAF va intensifica acțiunile de verificare și monitorizare a veniturilor obținute din activitățile de transport alternativ (ride-sharing), în perioada următoare, pentru creșterea gradului de conformare fiscală și asigurarea unei concurențe loiale între operatorii de transport”, le transmit inspectorii Antifraudă șoferilor și patronilor de firme din acest domeniu.
Noi percheziții DNA într-un dosar de evaziune fiscală
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au descins, ieri, în mai multe spații din județele Ilfov și Iași, în dosarul care vizează cinci persoane suspecte, iar ANAF a suspendat peste 12.000 de mașini, în urma verificărilor efectuate în perioada septembrie - noiembrie 2025, și a confiscat peste 82 de milioane de lei, în urma raziilor. Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a anunțat că a intensificat controalele la nivel național în domeniul transportului alternativ de persoane, din septembrie 2025.
Verificările recente au vizat operatorii economici identificați cu risc fiscal ridicat, pe baza analizelor realizate de instituție. ANAF a anunțat că acțiunile de control sunt direcționate către operatorii cu risc fiscal major, fiind utilizate instrumente digitale precum E-factura, RO e-TVA și RO e-case de marcat electronice fiscale. De asemenea, inspectorii folosesc noile instrumente legislative introduse în 2025, respectiv declarațiile D397, prin care platformele de transport alternativ transmit periodic organelor fiscale informații despre societățile active, autoturismele utilizate, veniturile obținute, kilometrii parcurși și datele de identificare ale șoferilor.
În Ilfov și în Iași urmează să se facă și audieri în acest dosar instrumentat de DNA. În iunie și octombrie au fost făcute razii la alte firme descoperite cu fraude fiscale și nedeclararea contractelor de angajare pentru șoferi. Prejudiciul, doar în dosarele din ultimele 6 luni, este de zeci de milioane de euro.
Peste 100.000 de șoferi „parteneri”
Numărul firmelor de ride-sharing și al șoferilor fără contracte de angajare a crescut imediat după ce Parlamentul României a votat o lege care dublează, practic, Legea taximetriei, astfel încât să faciliteze activitatea numită „transport alternativ”, în anul 2019. Firmele de „transport alternativ” au găsit imediat și mai multe „portițe” prin care să evite plata taxelor și a impozitelor.
Concurența neloială nu a fost niciodată recunoscută de Consiliul Concurenței, în ciuda insistenței taximetriștilor de a se oferi condiții de egalitate pentru cele două activități similare. În România sunt peste 100.000 de şoferi activi pe platformele de transport alternativ, iar numărul mare de fraude care sunt descoperite de ANAF și DNA ridică mari semne de întrebare în legătură cu modul de colectare a taxelor din această activitate. Mai mulți patroni ai unor astfel de firme sunt anchetați de DNA, după ce au coordonat sau au administrat societăţi cu activitate de transport alternativ, acuzaţiile fiind de evaziune fiscală, spălare de bani şi dare de mită.
Doar în București sunt peste 30.000 de licențe de transport alternativ, date de ARR, în timp ce au mai rămas doar circa 6.000 de licențe de taxi, din 10.267, restul fiind „abandonate” de taximetriști.
Abia acum au început să intre în legalitate șoferii de ride-sharing, după ce ANAF a început să „calce” firmele de ride-sharing o dată la două luni. La începutul lunii octombrie, fraudele reclamate de Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) încă de acum 10 ani, au fost descoperite de ANAF. Sute de firme care colaborează direct sau indirect cu platformele de ride-sharing Uber și Bolt sunt acuzate că au fraudat statul. Aceste firme au folosit flote auto pe care le-au închiriat prin contracte de comodat, pentru a evita plata taxelor.
Metoda a fost descoperită la finalul anului trecut, deși transportatorii de la COTAR au transmis public informații către Guvern și Parlament, în legătură cu aceste practici ilegale ale firmelor de ride-sharing, în ultimii 10 ani, cerând instituțiilor statului să le controleze și să ia măsuri. Frauda calculată până acum de ANAF la firmele de ride-sharing care fac evaziune fiscală depășește 80 de milioane de euro, conform prejudiciului deja calculat în aceste dosare instrumentate de DNA.
Procurorii au menționat în rechizitorii și mecanismele prin care aceste firme fraudează statul, atât prin nedeclararea veniturilor pentru mașinile luate prin contracte de comodat, cât și prin nedeclararea angajaților. S-a mai constatat și concurența neloială, pentru că aceste firme nu declară veniturile şi nu plătesc contribuţiile fiscale, creând astfel un avantaj competitiv faţă de operatorii care respectau legislaţia.
Consiliul Concurenței încă nu a verificat ceea ce au menționat procurorii în dosarele de cercetare penală. Fără taxe şi contribuţii, veniturile nete ale şoferilor sunt mai mari decât în cazul unei angajări legale, ceea ce alimentează atractivitatea sistemului.
Mecanismul de fraudare presupune ca sumele încasate și nedeclarate să rămână în conturile firmelor, fiind retrase de patronii acestora, apoi se trecea la pasul următor - spălarea de bani, prin achiziţii personale sau investiţii aparent legitime.
Prejudiciul real, peste 100 de milioane de euro anual
COTAR a calculat și a anunțat, încă din luna octombrie, după primele „razii” la firmele de ride-sharing, un prejudiciu real de peste 100 de milioane de euro pe an. Transportatorii de la COTAR spun că e salutară acțiunea ANAF, dar încă nu se fac mai multe controale la firmele care au cea mai mare evaziune.
Transportatorii au calculat acest prejudiciu pe care l-ar face firmele de ride-sharing pe baza analizei activității companiilor mari care activează pe această piață și care încă nu au fost controlate de Fisc. Marile firme, cele mai vechi de pe piață, au lansat acest mod de operare preluat de toate celelalte, încă de la început, din anul 2014, când ride-sharingul a pătruns pe piața din România în lipsa cadrului legal care să fi permis această activitate. Ulterior a fost creată o lege specială pentru activitățile de transport alternativ, dar nici după ce au intrat în legalitate aceste firme, în anul 2019, nu s-au eliminat practicile ilegale prin care se fraudează statul.
COTAR a semnalat aceste nereguli și concurența neloială, dar informațiile nu au fost luate în considerare mult timp de autoritățile care ar fi putut stopa evaziunea fiscală. După 2022, când ANAF a descoperit primele fraude fiscale la câteva zeci de firme de ride-sharing, au început să apară și dosare la DNA care vizează evaziunea fiscală.
Administratorii mai multor firme de ride-sharing au fost trimişi în judecată de DNA, în mai multe dosare, de la finalul anului trecut până în prezent, pentru un prejudiciu de zeci de milioane de euro, cu firme-paravan și salarii la negru.
Suspiciuni de colaborare cu angajați ai RAR
Controalele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) la firmele-paravan care fac inginerii financiare cu activități de ride-sharing s-au înmulțit, iar acum sunt vizate deja sute de firme. ANAF a descoperit că unul dintre mecanismele prin care aceste companii fraudează statul, prin neplata taxelor și a impozitelor, este folosirea unor flote de mașini prezente pe cele două platforme, prin contracte de comodat de la alte firme, în timp ce șoferii lucrează pentru persoanele juridice care iau mașinile în comodat, dar acestea nu virează către bugetul de stat impozitul și contribuțiile reținute la veniturile plătite șoferilor, precum și alte taxe și impozite.
Mai mult, atunci când Antifrauda le descoperă, se constată prejudicii produse statului foarte mari, dar firmele nu pot fi executate silit, pentru că nu dețin active - neavând nici măcar mașinile proprii.
Există și suspiciuni în legătură cu o posibilă colaborare de lungă durată cu angajați ai Registrului Auto Român (RAR), care ar fi facilitat evaziunea fiscală prin lipsa unei colaborări cu ANAF, astfel încât să se poată bloca aceste firme sau PFA-uri evazioniste. RAR controlează stațiile ITP unde mașinile folosite pentru activități de ride-sharing sunt verificate o dată la 6 luni, iar RAR ar fi putut să nu dea avize pentru mașinile care nu au plătit taxe și impozite.
Citește pe Antena3.ro
