Şoferii preferă aglomeraţia

CRAIOVA  ●  Numărul mare de centuri (două pe hîrtie, una funcţională), inutil
Fie că folosesc ruta E70, care leagă Spania şi Turcia, fie că merg pe E79 Ungaria - Grecia, sute de tiruri trec zilnic prin Craiova. Pentru scoaterea traficului greu în afara oraşului, s-au proiectat trei rute ocolitoare. O centură este deja în folosinţă, celelalte două ar trebui să fie gata prin 2012.

CRAIOVA  ●  Numărul mare de centuri (două pe hîrtie, una funcţională), inutil
Fie că folosesc ruta E70, care leagă Spania şi Turcia, fie că merg pe E79 Ungaria - Grecia, sute de tiruri trec zilnic prin Craiova. Pentru scoaterea traficului greu în afara oraşului, s-au proiectat trei rute ocolitoare. O centură este deja în folosinţă, celelalte două ar trebui să fie gata prin 2012.

Proiectul Centurii de Nord a apărut încă din 1998, găsindu-şi finanţare în 2001, printr-un memorandum semnat de Administraţia Naţională a Drumurilor cu Banca Japoneză pentru Dezvoltare. Din această cauză, centura a trebuit să fie inaugurată de două ori: prima dată în decembrie 2006, cînd a fost dată în folosinţă, şi a doua oară în 2007, cînd a sosit şi o delegaţie din partea finanţatorului japonez al proiectului. Şoseaua are o lungime de 14 kilometri şi reprezintă o variantă de ocolire a Craiovei pentru cei care merg pe ruta Piteşti – Drobeta Turnu-Severin. Apariţia noii centuri a însemnat, în primul rînd, o explozie a pieţei imobiliare din zonă. Preţul unui metru pătrat de teren a ajuns, în cîţiva ani, de la 3-4 euro la peste 100 de euro. Mulţi craioveni şi-au construit deja case pe marginea centurii de Nord, un hotel fiind şi el aproape finalizat.   

EVITATĂ. Paradoxal, şoferii nu s-au grăbit să folosească această şosea ocolitoare, în ciuda rugăminţilor repetate pe care le-a adresat primarul Antonie Solomon, dar şi a panoului mare, care îi invită să evite intrarea în oraş. Aşa se face că vechea variantă de ocolire a centrului, bulevardele Dacia ş Decebal, cunoscută mai mult ca "Rocada", este în continuare folosită de multe din maşinile de mare tonaj, deşi aglomeraţia este mult mai mare, iar asfaltul este plin de gropi. Subcomisarul Emil Zuican, şeful Biroului Poliţiei Rutiere Craiova, este însă optimist: "Situaţia s-a mai schimbat faţă de acum un an, cînd lumea nu ştia de existenţa acestei centuri. Acum şoferii au început să o folosească şi aşa şi este normal, pentru că nimănui nu-i convine să circule prin înghesuială."

ROCADĂ REPARATĂ. Probabil că lucrurile se vor schimba radical atunci cînd vechea "Rocadă" va intra şi ea în reparaţii capitale, ceea ce s-ar putea întîmpla destul de curînd. Potrivit directoarei Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Marilena Bogheanu, Primăria Craiova aproape că a terminat proiectul de reabilitare a celor două bulevarde amintite anterior, proiect în valoare de peste 40 de milioane de lei.

CENTURA DE SUD. În timp ce şoferii încep să înveţe să ocolească Craiova prin Nord, Centura de Sud, cea care ar trebui să preia dinspre Bucureşti spre portul Calafra, se află în faza de reproiectare. Proiectul Centurii de Sud a obţinut finanţare prin Agenţia de Dezvoltare Regională, lungimea rutei ocolitoare fiind de aproximativ 25 de kilometri. Unul dintre motivele pentru care autorităţile încearcă să grăbească realizarea acestei centuri a fost anunţul construcţiei podului Calafat – Vidin însă, pe măsură ce viitorul podului a devenit tot mai incert, şi proiectul Centurii de Sud a suferit întîrzieri, fiind acum împotmolit într-unul din birourile Companiei Naţionale de Drumuri.

CENTURA DE EST. A treia centură care urmează să ocolească Craiova face legătura între DN 65 Craiova – Balş şi DN 55 Craiova – Bechet. Proiectul a fost anunţat într-o recentă conferinţă de presă susţinută de Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, instituţie care coordonează proiectul. "Drumul Lăcriţa – Coşoveni – Ghindeni va asigura nu doar descongestionarea traficului între Bucureşti şi Portul Bechet, dar va avea şi implicaţii majore pentru viaţa comunelor pe care le traversează. Actualmente, acolo este un drum de pămînt, nici căruţelor nu le place să intre pe el. O dată cu noua centură, vor fi rezolvate şi probleme conexe, cum ar fi cele legate de revărsările pîrîului Baboia, pentru că se vor construi poduri şi podeţe", explică Prioteasa. Valoare lucrărilor se va ridica la 25,6 milioane RON, fondurile urmînd a fi obţinute prin finanţare europeană. Termenul de finalizare al acestei centuri este 31 de luni de la anunţarea unui cîştigător al licitaţiei. Altfel spus, undeva pe la începutul lui 2012, Craiova ar trebui să fie deservită integral de rute ocolitoare. Pînă atunci însă, locuitorii Băniei mai au de răbdat aglomeraţia care se crează, în orele de vîrf, la fiecare din cele patru principale ieşiri din oraş.

Dispută pe Centura de Nord

La alegerile locale din această vară, Centura de Nord a fost transformată în sursă de capital de electoral, paternitatea ei fiind disputată de doi foşti miniştri ai Transporturilor. După ce craioveanul Radu Berceanu, cel care deţinea funcţia sus-amintită la data la care drumul a fost dat în folosinţă, a încercat să îşi treacă în cont această realizare, Miron Mitrea a ţinut să tragă şi el spuza pe turta lui. "Dacă nu eram eu, nu exista centura asta. Eu am făcut-o, nu Berceanu", a spus Mitrea, într-una din vizitele sale electorale în Craiova.  

Drum expres pentru Ford

Un alt proiect ambiţios al Ministerului Transporturilor era legat de drumul expres Craiova – Piteşti, o şosea cu două benzi pe sens care să ocolească oraşele Balş şi Slatina, dar şi celelalte comune de pe traseu. Drumul e cu atît mai necesar cu cît oficialii Ford i-au explicat ministrului Orban că o rută rapidă Craiova – Bucureşti are implicaţii directe în volumul producţiei de autoturisme de la Craiova. Drumul expres urma să plece din Centura de Nord a Craiovei, însă chiar în punctul de străpungere a fost ridicat un imobil, ceea ce a stricat primul plan al Companiei de Drumuri.