x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Sportul maselor la frontieră: Ţigariada

Sportul maselor la frontieră: Ţigariada

de Adrian Mogos    |    11 Ian 2008   •   00:00
Sportul maselor la frontieră: Ţigariada

Afacerea cu ţigări a fost dintotdeauna foarte profitabilă, această activitate cu priză la public înflorind la graniţa cu Serbia. Grosul mărfii vine pe Dunăre sau de la magazinele duty-free, iar contrabandiştii sunt protejaţi de vameşi, poliţişti de frontieră şi de oameni politici.



Afacerea cu ţigări a fost dintotdeauna foarte profitabilă, această activitate cu priză la public înflorind la graniţa cu Serbia. Grosul mărfii vine pe Dunăre sau de la magazinele duty-free, iar contrabandiştii sunt protejaţi de vameşi, poliţişti de frontieră şi de oameni politici.


România are graniţă cu Serbia cale de trei judeţe: Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi. Aproape săptămânal, în această zonă se fac capturi importante de ţigări, cei care încalcă legea fiind amărăşteni care trăiesc din ajutorul social, consilieri locali sau chiar poliţişti. Autorităţile arată cu degetul spre operatorii duty-free, a căror prezenţă nu se justifică economic la graniţa cu un stat unde preţul ţigărilor e mai mic decât cel din magazinele duty-free. Poliţia de Frontieră, Vama, Garda Financiară, Serviciile de Investigare a Fraudelor din inspectoratele judeţene de poliţie, Crima Organizată şi Finanţele Publice dau amenzi, întocmesc dosare penale, fac arestări. Degeaba, "ţigariada" este de neoprit. Traficul cu ţigări scăzuse mult în perioada 1 ianuarie-25 mai 2007, când shop-uri-le duty-free au fost închise, dar datorită presiunilor politice, acestea s-au redeschis.


PACT CU DIAVOLUL. La 22 septembrie 2007, într-o clădire aflată după punctul de trecere al frontierei de la Stamora Moraviţa, judeţul Timiş, au fost găsite 21 de baxuri cu ţigări netimbrate în valoare de aproximativ 13.000 euro. La acţiune au participat şase poliţişti de frontieră din cadrul Biroului de Combatere a Infracţionalităţii Transfrontaliere (CIT) al Direcţiei Poliţiei de Frontieră Timişoara (DPF). Clădirea, aflată peste drum de magazinele duty-free din zonă, este foarte aproape de linia de demarcaţie dintre România şi Serbia. Prin faţa ei trece un poliţist de frontieră în permanenţă, sau aşa ar trebui, pentru că acela este sectorul lui. În urma acţiunii care părea a fi o reglare de conturi între diferite tabere de contrabandişti, DPF a menţionat că i-a recompensat financiar pe ofiţerii care au participat la acţiune, însă este ciudat că unul dintre cei care au făcut captura a ajuns să păzească, la puţin timp, parcarea punctului de tercere a frontierei. După ce Jurnalul Naţional a dezvăluit dedesubturile afacerii, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a trimis la Stamora Moraviţa echipe din cadrul Corpului de Control pentru a verifica cum au ajuns ţigările în clădirea respectivă. S-au constatat deficienţe "în modul de desfăşurare a activităţii şi îndeplinirea atribuţiilor specifice de către poliţiştii de frontieră din tura aflată în serviciu în data de 21.09.2007" şi a fost dispusă măsura cercetării prealabile faţă de un ofiţer şi şapte agenţi, pentru abateri disciplinare de "neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, a ordinelor şi dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici". Până la finalizarea cercetării prealabile, aceştia nu îşi mai desfăşoară activitatea în punctul de trecere, la controlul de frontieră", se arată într-o adresă a IGPF.


VÂNZÅRI MARI. Totuşi, trebuie spus că poliţiştii de frontieră confiscă ţigări pe bandă rulantă. La 3 octombrie 2007, cei de la CIT din cadrul DPF Timişoara au confiscat de la indivizi din Arad, Timiş şi Olt în câteva ore 30.000 de pachete cu o valoare de aproape 30.000 euro. Explicaţia celor prinşi a fost că tocmai găsiseră ţigările şi că se îndreptau spre poliţie să le predea, dar, ghinion, au fost prinşi. DPF, care are în subordine inspectoratele Timiş, Mehedinţi şi Caraş-Severin, a întocmit de la începutul anului 12 dosare penale pentru contrabandă cu ţigări. La rândul lor, IJPF Timiş a avut 3, IJPF Mehedinţi, tot 3 şi IJPF Caraş-Severin – 0 (zero). În aceste dosare au fost cercetaţi 51 de români şi patru cetăţeni sârbi. Din mai, de când s-au redeschis duty-free, DPF Timiş a confiscat peste 320.000 de pachete de ţigări în valoare de peste 310.000 euro. Pe de altă parte, această cantitate este destul de mică, având în vedere că în luna iulie 2007 s-au vândut 5.204.060 de pachete de ţigări, iar în august – 4.743.020. Marcel Bonţindean, adjunctul DPF Timişoara, spune că este un adevărat furnicar la duty-free şi oamenii nu pot fi opriţi să cumpere: "La nivelul meu aici, am birou CIT unde lucrează patru, cinci oameni şi ei lucrează separat de inspectoratele din subordine, care sunt mai degrabă o unitate de sprijin. Noi mergem pe acţiuni concrete, pe dosare penale, limita competenţei noastre fiind fâşia plus 30 km spre interior. Aceste duty-free-uri să se închidă. La noi vin ţigări din zonele libere Curtici şi Constanţa, dar orice maşină care pleacă cu ţigări din zona liberă trebuie anunţată la Vamă". Bonţindean mai spune că poliţiştii de frontieră solicită de la duty-free intrările şi ieşirile (aprovizionările şi vânzările), dar că este aproape imposibil de controlat, mai ales în ceea ce priveşte numărul de persoane care trec frontiera, pentru că nu se mai implementează în baza de date a Poliţiei de Frontieră. Confiscările sunt mai mari decât anul trecut, deşi anul trecut pentru călătorie în Serbia era nevoie de viză, deci era mult mai uşor de verificat persoanele care fac trafic. În schimb, în perioada vizelor, cei mai mulţi treceau peste fâşie, dar acum nu mai merită să îşi murdărească pantofii, pentru că pot trece graniţa ori de câte ori vor. Mulţi dintre traficanţi spun că sârbii nu le-au pus ştampila de intrare în ţară în paşaport, iar poliţiştii români nu au cum să-i ia la rost pe sârbi. "Nu este stabilit nicăieri în legislaţia română plafonul ăsta de două cartuşe şi un litru de alcool, dar sârbii au prevăzut acest lucru în legea lor. Dacă cineva trece de zece ori pe zi cu două cartuşe, câştigă aproape 2.000 de dolari pe lună. Meserie bună!", a mai adăugat Bonţindean.


CONSILIER PENELIST. Comisarul Dan Bardaş, şeful DPF, spune că "ţigările vin din zona liberă Constanţa şi problemele apar în special când instituţiile statului îşi aruncă mâţa de la una la alta". Întrebat fiind care este cel mai important traficant din zona Stamora Moraviţa, Bardaş l-a indicat fără preget pe Lucian Cotora, consilier local PNL: "La Moraviţa este un consilier local, Lucian Cotora, care se ocupă cu ţigări. Le spunea agenţilor că de ce îl opreşte. Noi primeam informaţii pe comunicaţii legate de Cotora, dar nu a fost sancţionat, pentru că el merge numai la sigur. Avem informaţii că s-a lăudat că scoate şi 500 de baxuri. Poate să lucreze cu intermediari care adună marfă pentru el. Foloseşte oameni necăjiţi, care merg pe jos până la vamă şi iau patru-zece cartuşe. Ştie toate mişcările noastre din punctele de trecere cu duty-free. Noi chemăm Garda pentru a-i descuraja, ei dau amenzi de la 200 de milioane la un miliard de lei vechi, dar ne facem un deserviciu, pentru că, neaplicând noi amenzile, nu avem activitate". Cotora este cunoscut poliţiştilor, mai ales că refuza să se supună controalelor vamale şi ameninţa că o să-i reclame la Cristian David, ministru de Interne, el fiind coleg de partid cu acesta. La Stamora Moraviţa era pustiu, pentru că cei din IGPF erau în toiul controlului. Nici o mişcare, însă singurul care lua pulsul punctului de frontieră ca vodă prin lobodă era Cotora în VW său argintiu. Zâmbea ironic poliţiştilor în timp ce-şi flutura mâna scoasă pe geam. La sfârşitul lunii octombrie, după ani de afaceri cu ţigări, Cotora a fost prins cu 4.000 de pachete cu ţigări, iar ministrul David nu s-a sfiit să se dezică de consilierul local din Stamora atunci când acesta era la greu.


PORŢILE DE FIER. Pe aici nu se poate trece în Serbia decât cu maşini, pentru că podul este un obiectiv strategic. Pe partea sârbă, podul este supravegheat de camere video permanent, în timp ce la noi poliţiştii de frontieră încă mai tremură în frig şi dirijează traficul. Însă unii dintre ei parcă au o teamă să se ia de traficanţi, deşi legea le permite. Numai în septembrie 2007, pe la Porţile de Fier s-au introdus în ţară legal 55.000 de cartuşe, mult mai multe decât în anul trecut, ceea ce dă mare bătaie de cap şi distribuitorilor de ţigări. Patronul unei astfel de firme care distribuie marfă în Mehedinţi, Caraş-Severin şi Gorj a trebuit să facă reduceri de personal, pentru că în perioada în care au fost închise magazinele duty-free vânzările arătau cantitatea reală cumpărată de fumători, dar, după redeschiderea magazinelor, vindea sub 100 de baxuri lunar. Aceasta înseamnă şi comisioane mai mici pentru angajaţii care nu reuşesc să îşi îndeplinească planul de vânzări, deci salarii mai mici pentru cei care muncesc legal. Titu Neţoiu, şeful Vămii de la Porţile de Fier I, a avut şi el probleme cu refuzul angajaţilor duty-free de a da documentele la control, fapt confirmat şi de comisarul Florea Meche, şeful punctului Poliţiei de Frontieră de aici, care a adăugat că cei de la duty-free au refuzat să facă acest lucru şi în faţa structurilor superioare. "Au venit de la Regionala Vamală Craiova să ceară rolele-martor, dar se dau tot felul de răspunsuri: că s-au pierdut în arhivă, că au fost în concediu. Mă întreabă că de ce mă interesează pe mine cui le-a vândut. Eu la vamă am 40 de oameni, dar sunt şi oameni lângă care trebuie să stai, că greşesc. La noi sunt magazine ale GFS, Euroavipo, Transeuro şi Heinrig, dar GFS e problema. M-au reclamat că le obstrucţionez activitatea. Legislaţia zice că se vinde pentru consumul propriu, dar, dacă mă duc în Serbia, se ştie că acolo nu mă lasă decât cu un cartuş. Când erau vize aveam 20 de inşi pe care îi aveam sub lupă. Traficul este în creştere în acest punct, pentru că alt punct nu este. Şi acum vin şi din zonele rurale şi pentru cartuşul ăla. Vin câte cinci în maşină! În loc să fie control de frontieră, este percheziţie. Civilizat ar fi să îi întreb dacă au ceva de declarat, dacă au nevoie de ajutor cu informaţii, ce materiale accizabile au. Dar, când mă uit în paşaport şi văd că are 300 sau 400 de intrări, ce să mai zic?", a adăugat şeful vămii.


COADÅ LA ŢIGÅRI. La Porţile de Fier 1 nu se poate face contrabandă, pentru că este dificil, deoarece contrabanda înseamnă să ocolească punctul de frontieră sau să sară gardul cu ţigări. Aici, magazinele sunt dispuse lângă punct, podul este păzit de jandarmi. În schimb se dau zeci de sancţiuni, pentru că opresc pe pod să ascundă ţigări, însă, de la linia de demarcaţie încolo, poliţia nu poate să ia măsuri. Cu toate astea, se încearcă toate metodele de a ascunde ţigări: unii se îmbracă în dresuri de femeie şi reuşesc să pună pe corp 85 de pachete, alţii începuseră să vină pe scutere, dar, după ce au fost percheziţionaţi până la piele, s-au potolit. "70% din timpul de control e pentru ţigări, în loc să verifici autenticitatea documentelor, droguri, contrafaceri. Nu cumpără câte un cartuş, pentru că spune că are nevoie de mai mult, iar şeful de magazin le-a zis angajaţilor să vândă oricât. Ne reclamă că restricţionăm vânzările, unii sunt recalcitranţi, instigatori, provoacă lucrătorii vamali, poliţia. Fenomenul va lua amploare, pentru că nu este prevăzută cantitatea clară de vânzare. Nu toate ţigările vin în România, cam 60.000 de baxuri intră la noi, 30.000 la sârbi. În septembrie a fost o medie de opt cartuşe de persoană, iar dacă sârbii caută Ronhill şi Memphis, la noi se vând Marble", a mai spus Neţoiu.


IRITARE. Şefii magazinelor duty-free de la Porţile de Fier I nu îşi lasă clienţii să intre în magazin, de teamă să nu le fure produsele. De aceea, ţigările sunt vândute la geam. Când au văzut aparatul foto, unul dintre şefii de magazine, care ştia şi de la ce publicaţie sunt, a ordonat intrarea clienţilor în magazin. Între timp au apărut şi lucrători ai Direcţiei Vamale Craiova, care au demarat un control în urma căruia s-au dat sancţiuni şi s-a propus suspendarea activităţii de funcţionare a unor magazine, pentru că nu au prezentat la control documentele care justificau vânzările. Trebuie spus că aceste propuneri sunt analizate de Direcţia de Taxe şi Impozite din Ministerul Finanţelor şi, chiar dacă se contestă această propunere în instanţă, magazinele trebuie să îşi înceteze activitatea până la o sentinţă definitivă a instanţelor judecătoreşti. Dar asta nu se întâmplă. Am încercat să aflăm de la Ministerul Finanţelor cine sunt persoanele care decid dacă propunerile de suspendare nu rămân numai la stadiul de propuneri. Am fost trimis politicos la ANAF, de unde nici după aproape trei luni nu am primit vreun răspuns. Şi amenzile date persoanelor fizice pot fi contestate în instanţă, cei care au primit amenda susţinând că au cumpărat ţigările să fumeze împreună cu soţia, pentru că sunt şomeri, iar decizia aparţine judecătorului care îl crede sau nu pe contestatar. Din mai 2007, de când s-au redeschis magazinele duty-free, şi până la sfârşitul lui septembrie 2007, deci într-o perioadă de patru luni, Transeuro a vândut 1.186.200 de pachete cu ţigări, GFS – 3.167.750, Euroavipo – 2.174.260, Heinrig – 399.930. Un total de 6.928.140 de pachete numai la Porţile de Fier, în condiţiile în care au ieşit aproape 110.000 de persoane din România, din care aproape 80% erau români, un raport dintre vânzările duty-free şi numărul persoanelor care au ieşit fiind de 4,5 cartuşe de ţigări de om. De la începutul anului până la 11 octombrie, aici s-au dat amenzi de aproape 36.000 euro, fiind confiscate peste 8.000 de pachete cu ţigări, reţinute aproape 1,5 milioane de pachete cu ţigări a căror valoare se apropie de 70.000 euro şi au fost abandonate ţigări în valoare de peste 12.000 euro. Nu numai românii se ocupă cu această activitate, ci şi sârbii. Până acum au fost prinşi la control, când voiau să intre în România, nouă sârbi, care încercaseră să aducă peste 5.000 de pachete de Floyd, Ronson, Mond, Viceroy, L&M. Împreună au luat amenzi de aproape 6.000 euro.


Ţigările, printre computere şi în WC

Zachei Radu este controlor vamal la Stamora Moraviţa de aproape 20 de ani şi consideră că o problemă ar fi lipsa spaţiului de depozitare pentru ţigările confiscate, cauzată şi de faptul că cele trei mari companii producătoare de ţigări din România – JTI, British American Tobacco şi Philip Morris –, care ar trebui să vină să ridice ţigările, nu prea dau pe la ei, vameşii trebuind să facă nişte operaţiuni pe care în mod normal nu intră în atribuţiile lor. "Ne chinuim, nu există magazie. Vama e chiriaş în clădire, Poliţia zice că nu are spaţiu şi, atât timp cât circulă oameni, tiruri, maşini, se adună ţigări. După fiecare confiscare trebuie vameşul să stea şi să separe ţigările după producător, apoi se face înştiinţare, proces-verbal de predare şi ei cică le distrug – (râde) – probabil chiar le distrug. Avem Marble, Ronson, Monte Carlo, toate sortimentele din lume", a spus Radu. Baxurile de ţigări au ajuns, din cauza lipsei de spaţiu, să fie depozitate şi printre computerele lucrătorilor vamali, prin wc-uri care nu se mai folosesc, pe unde se găseşte puţin loc. Ioan Popovici, şeful Birou Vamal de la Stamora Moraviţa, a adăugat că ţigările pot fi introduse în ţară conform regulamentelor, dar cu condiţia ca ele să nu fie achiziţionate din magazinele duty-free. De la redeschiderea magazinelor duty-free, vameşii de la Stamora Moraviţa au dat zece amenzi de peste 30.000 RON şi au confiscat ori reţinut aproape 120.000 de pachete. Începând cu 13 octombrie 2007, amenzile au crescut simţitor, o altă măsură aplicată fiind confiscarea vehiculele modificate pentru ţigări.

Proiect finanţat de Foundation Open Society Institute-ZUG.

×