x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Stapanii aurului romanesc

0
02 Mar 2004 - 00:00

Zacamintele aurifere din Transilvania sunt o investitie mult ravnita. Mii de hectare au fost concesionate de cateva companii multinationale ce se arata nerabdatoare sa sape dupa aur. Intre ele, capusa australiana Esmeralda, responsabila pentru dezastrul ecologic de la Baia Mare, are noi planuri pentru Romania. Ea s-a intors sub numele Eurogold.

"De la 7 ani am carat aurul in corfe, cu calul. Lucram la steampuri. Parintii mei erau si ei mineri, au si avut proprietate in doua locuri de mina. Era greu. Pe vremea aia, patronii mai mari inchiriau oamenilor portiuni de mina si, daca vedeau ca dam de filoane, ne scoteau afara. Nu era bine nici atunci. Aurul il vindeam la banca si la privati. Apoi or venit si comunistii. Vroiau aurul. Pe barbatu-meu l-or batut pentru aur."
PAUL CRISTIAN RADU

Cuvintele curg din gura Adelinei Szekely, o femeie blajina, in varsta de 84 de ani, din Rosia Montana, care a trait toata viata langa aur. In fapt, destinul doamnei Szekely la fel ca destinele multor moti din Apuseni a fost si este strans legat de aur. A trecut timp din 1927, anul cand doamna Szekely a inceput sa lucreze la mina, si pana in clipa de fata, insa tot aurul este cel care dicteaza in vietile multor romani de la Mures si pana la Tisa. In randurile ce urmeaza va vom infatisa situatia aurului romanesc, stapanii pretiosului metal si impactul pe care acesta inca il are asupra vietii tuturor romanilor.

Saracii din tara comorilor

Prezenta aurului in subsolul regiunilor transilvanene nu este o binecuvantare. In mod paradoxal, zonele unde se gaseste metalul mult ravnit sunt printre cele mai sarace zone ale tarii. In localitati precum Certej, Sacaramb, Craciunesti sau Rosia Montana, saracia se vede cu ochiul liber. Nu sunt locuri de munca, minele s-au inchis, carciumile sunt pline de oameni care beau votca ieftina, iar perspectivele nu prea exista. Cu toate acestea, localnicii, literalmente, traiesc pe aur. Sub picioarele motilor se intind labirinturi de galerii miniere dintre care multe sunt sapate inca de la inceputul primului mileniu, de catre romanii care au exploatat aurul Daciei.
Aurul Muntilor Apuseni este exploatat de aproape 2000 de ani si, in mare parte, rezervele au fost secatuite. La aceasta data, filoanele sunt din ce in ce mai rare, insa, inca, se mai gasesc intre 2 si 15 grame de aur disipate in tona de pamant.
Putinele grame de aur din fiecare tona de pamant ardelenesc nu le sunt de folos locuitorilor care nu pot sa exploateze eficient infimele cantitati de zacamant ramas. Ar trebui sa mute muntii din loc. Ar trebui sa sape prapastii uriase in Muntii Apuseni. Mai mult, ar trebui sa foloseasca o metoda de separare a aurului bazata pe cianuri, ceea ce ar duce la uriase depozitari de substante otravitoare in Apuseni. Nu au insa nici dorinta si nici posibilitatile materiale pentru a duce la indeplinire o asemenea munca titanica. Iata insa ca, de cativa ani, au aparut insa in zona si oameni care pun la cale exploatarea aurului romanesc si care, din spatele unor corporatii internationale, au concesionat o mare parte din suprafata Ardealului. Acesti oameni sunt acum stapanii aurului romanesc.

Stapanii Aurului

EUROPEAN GOLDFIELDS.
Hartile topografice sunt desfasurate pe birourile companiei Deva Gold din Certej, judetul Hunedoara. Intr-un birou, la etajul intai al cladirii construite in perioada comunista, inginerii companiei fac masuratori pentru o viitoare exploatare a aurului din zona Certej-Sacaramb. Ca si in celelalte situatii, si la Certej este vorba de cateva grame de aur la tona de pamant. Compania nu a miscat deocamdata nici un dram de aur, desi, conform oficialilor de la Agentia Nationala a Resurselor Minerale (ANRM), detin licenta de exploatare a minereurilor aurifere.
La parterul aceleiasi cladiri se afla o carciuma botezata sugestiv El Dorado. Este, deocamdata, singurul loc din Apuseni unde betia aurului se face simtita. Mai ales dupa ce alcoolul galgaie pe gatlejurile bastinasilor. Birtul este pentru multi sarmani ai locului o mult visata tara a aurului, un loc unde uita de somaj, familie, greutati.
In spatele companiei Deva Gold se afla, ca actionar principal, firma European Goldfields (EG), firma infiintata de romano-canadianul Vasile Frank Timis, care a fost presedinte al firmei si inca detine o parte importanta din actiuni.
Intre directorii si detinatorii de actiuni ai firmei European Goldfields se numara fosti si actuali parteneri de afaceri ai controversatului Frank Timis. De curand, EG si-a extins aria de activitate si in Grecia, tot prin intermediul unei firme controlate de Frank Timis, "Global Mineral Resources".
In Romania, compania EG a concesionat intinse suprafete de pamant in zonele Bolcana, Certej, Baita-Craciunesti si Zlatna. Potrivit oficialilor companiei, zona Certej prezinta cel mai mare interes. Aceasta zona ar putea fi o noua zona de tip "Rosia Montana" - cel mai mare zacamant de aur al Europei. INTERNATIONAL GOLDFIELDS. In 1998 a fost acordata o licenta de explorare pentru minereuri aurifere pentru o suprafata extraordinar de intinsa. Practic, ANMR a acordat, in schimbul catorva milioane de lei, o licenta de explorare pe o arie de peste 2.500 de kilometri patrati, intre orasele Deva, Lugoj si Otelul Rosu. In acest context, trebuie spus ca un kilometru patrat de pamant concesionat spre explorare se plateste cu sume cuprinse intre 20.000 si 100.000 de lei. Aria, concesionata de firma canadiana International Goldfields, este de zece ori mai mare decat suprafata Bucurestiului impreuna cu suburbiile sale. Ulterior insa, suprafata s-a redus la 1.200 de kilometri patrati. Aceasta impresionanta suprafata este prezentata in ultimele rapoarte ale International Goldfields, insa directorul ANRM, Radu Claudius ne-a declarat ca IG mai are in prezent doar in jur de 400 de kilometri patrati concesionati. Ca si in cazul European Goldfields, si in spatele IG se afla tot Vasile Frank Timis, precum si parteneri ai sai de afaceri din Australia. De fapt, firma International Goldfields s-a nascut, in urma cu cativa ani, din firma australiana Carpathian Investment PTY Limited, firma detinuta de catre Frank Timis si sora sa, Ioana Majdik.
Reprezentantii International Goldfields nu au fost de gasit la adresele lor din Romania.

GABRIEL RESOURCES.
O a treia firma care incearca sa exploateze aurul din Apuseni, mai precis de la Rosia Montana si zonele adiacente, este firma Rosia Montana Gold Corporation (RMGC). Si in spatele acesteia se profileaza figura lui Frank Timis. Ca si in cazul Deva Gold-European Goldfields, RMGC este o firma in care majoritatea actiunilor sunt detinute de catre o firma canadiana, statul roman fiind minoritar in afacere. Nu vom insista asupra cazului Rosia Montana, deoarece acesta a fost indelung mediatizat.
In acest context, trebuie sa spunem ca, in mai multe randuri, Frank Timis ne-a declarat ca investitiile pe care le-a inceput in zona Apusenilor "vor crea numeroase locuri de munca pentru oamenii din zona si vor revigora mineritul romanesc". De ceva timp, Frank Timis s-a retras din functiile detinute in cadrul companiilor Gabriel Resources si European Goldfields, insa, conform rapoartelor anuale, detine inca o cota importanta din actiunile acestor doua companii.

ESMERALDA-EUROGOLD.
In afara zonelor din Muntii Apuseni, in Romania aurul mai este prezent si in nord, in zona Baia Mare. Principala firma care activeaza in zona este firma Esmeralda-Eurogold. Numele firmei australiene Esmeralda este legat de unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din Europa: deversarea in raurile Lapus si Tisa a peste 100 de tone de substante otravitoare (n.a. - in general cianuri). Dezastrul ecologic, cauzat de ruperea unui dig ce stavilea cianurile folosite la prelucarea minereului aurifer, a dus la poluarea masiva a celor doua rauri si a implicat Romania intr-un scandal international ce nu s-a stins inca.
Dupa dezastrul de la Baia Mare, Esmeralda si-a schimbat numele in Eurogold si, in prezent, este foarte activa in Romania prin firmele Transgold si Explorer. Dupa cum rezulta din documentele aflate in posesia noastra, schimbarea de nume nu a presupus nici o alta schimbare in managementul firmei, aceiasi oameni ramanand in posturile-cheie.

ORE-LEAVE.
A cincea firma care are licente de explorare pentru aur este firma Ore-Leave Capital. Aceasta a concesionat suprafete de teren, insumand aproximativ 750 de kilometri patrati, atat in zona Baia Mare, cat si in Apuseni, intre perimetrele, detinute de Gabriel Resources si European Goldfields. Firma OreLeave este noua-venita pe scena aurului romanesc.

Jocuri bursiere pe pietele internationale

Romania nu a atras pana in prezent aproape nici un investitor consacrat in domeniul exploatarii aurului. Companiile care au primit drept de exploatare a aurului sunt firme care incearca sa se capitalizeze strangand bani de pe bursele internationale.
Procedeul este simplu. Firma straina concesioneaza de la ANMR o anumita suprafata de pamant, de preferat in zona cunoscuta drept "cadrilaterul de aur", adica Muntii Apuseni, dupa care face public acest lucru. Apoi, in baza unor studii si rapoarte, sunt vehiculate cifre si planuri de investitie. Firma este deja listata pe bursele asa cum este bursa din Toronto si, mai apoi, actiunile firmei sunt licitate. Apar automat si doritorii de actiuni. Cu cat mai multi, cu atat mai bine. Se duce si o intensa campanie mediatica. Pretul actiunilor incepe sa creasca si tranzactiile se tin lant. Cam acesta ar fi parcusrsul urmat de firmele transnationale care doresc sa exploateze aurul romanesc. Deocamdata, insa, in Romania nu se intampla nimic. Nici una dintre firmele private active pe piata metalelor pretioase nu a extras vreun gram de aur din tara.
Una dintre cele mai de prestigiu firme care a dorit sa investeasca in aurul romanesc este compania Rio Tinto. Aceasta este un gigant al mineritului aurifer mondial care insa, dupa o scurta experienta pe meleagurile noastre, si-a luat talpasita fara a mai privi inapoi.

Escrocherii in lumea aurului

Esmeralda si-a schimbat numele in Eurogold
Bursa din Toronto, pe care sunt listate cele mai multe companii aurifere de risc este considerata una dintre cele mai permisive institutii bursiere din lume.
Practic, aceasta bursa accepta si listeaza si companii mici, care nu sunt verificate la sange. Vulnerabilitatea bursei din Toronto s-a evidentiat din plin in ultimii ani in doua ocazii. Prima a avut loc in 1997 si s-a numit afacerea Bre-X. Bre-X este numele unei firme din domeniul aurifer care a raportat ca a gasit un impresionant zacamant de aur in Indonezia.
Ca urmare a acestui anunt, pretul actiunilor Bre-X a crescut extraordinar de mult.
La fel de mult a si scazut insa in momentul cand investitorii au aflat ca Bre-X "botezase " probele de minereu, adaugand aur din buzunar.
In urma escrocheriei BreX, investitorii s-au ales cu o paguba de nu mai putin de 3 miliarde de dolari canadieni. Un an mai tarziu, pe aceeasi bursa, lovitura a fost data de compania YBM Magnex, firma in spatele careia se afla unul dintre cei mai vanati mafioti din lume - Semion Mogilevich.
Actiunile YBM Magnex au crescut foarte mult atunci cand s-a anuntat ca firma gasise un combustibil miraculos. Minunea nu a tinut insa multe zile, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, si, din nou, investitorii s-au ales cu actiuni ce nu valorau doi bani si cu pagube de mai multe miliarde de dolari.

Intre saracie si cianura

Situatia locuitorilor din zonele unde se gaseste aur este dramatica. Minele de stat s-au inchis sau functioneaza la un minim de capacitate si, bineinteles, somajul a crescut foarte mult. Oamenii nu au prea multe sanse pentru a duce un trai decent. Pamantul, bogat in aur, este sarac pentru agricultura. Turismul rural a inceput, intr-adevar, sa se dezvolte, mai ales in nordul judetelor Alba si Hunedoara, dar prea putini oameni profita de pe urma lui. Companiile transnationale care doresc sa exploateze aurul ofera un numar limitat de locuri de munca si aceasta este, cu adevarat, o sansa imbratisata mai ales de tineri. Am si intalnit pe cararile Apusenilor oameni care doreau sa se angajeze la aceste companii. "Ma duc sa incerc sa ma angajez. Canadienii astia dau salarii mari, da’ nu stiu daca mai fac angajari. Sper sa ma primeasca", ne-a declarat un tanar care facea stopul pe drumul spre Rosia Montana. El spune ca vrea sa aiba ce manca. Nu-i pasa foarte mult de faptul ca dupa aproximativ 15 ani, cat se estimeaza ca vor tine exploatarile aurifere, in zona vor fi disparut munti si vor aparea imense bazine cu steril si cianuri. Omul e flamand si vrea sa-si ostoiasca foamea acum si nu mai tarziu. Probabil, peste ani, si povestea acestui tanar va semana cu povestea Adelinei Szekely, cea cu care am inceput acest material. O poveste a aurului lipsit de stralucire care frange vietile atator romani.

Holoangarii - Haiducii aurului
Batranii din Apuseni isi aduc aminte, uneori cu furie, alteori cu admiratie, de o categorie de oameni care au misunat dintotdeauna in preajma minelor de aur: holoangarii. Acestia sunt descrisi fie ca hotii, fie ca haiducii aurului. Holoangarii sunt oameni care intra in mine pe ascuns, sunt umbrele care cunosc subpamantul ca-n palma si care, strecurandu-se nevazute prin retelele de galerii, fura din filoanele de aur. Oamenii in varsta povestesc despre mineri care au dat peste filoane bogate, s-au dus sa sarbatoresca descoperirea si, la cateva zile, cand s-au intors, au gasit mina secatuita de aur. Holoangarii au ochi si urechi peste tot. Holoangarii, intr-o varianta moderna, exista si in ziua de azi. Inarmati cu detectoare de metale si dinamita, ei inca bantuie galeriile de mina si incearca sa rupa aur din filoane, aur pe care apoi il prelucreaza si il vand mult sub pretul pietei. Urmele holoangarilor moderni se pot observa in galeriile de sub Rosia Montana, unde, la zeci de metri sub pamant, au lasat inscriptii prin care infiereaza corporatiile si strainii veniti sa exploateze aurul din Apuseni.

Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   oameni,   zonă,   romănesc,   roşia montană,   timiş,   montana,   roşia,   firma,   pamant,   aurului,   goldfields,   aurul,   apuseni,   frank,   frank timis,   european goldfields

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Răfuielile din interiorul Poliției ne ucid pe noi 

Răfuielile din interiorul Poliției ne ucid pe noi 
Galerie Foto De la scandalul “Polițistul pedofil” asistăm la un război deschis în Poliția Română. Cu toate armele pe masă și cu toate ingredientele: filmări, operațiuni de filaj, informații pe surse, controale,...

UDMR, ventuză bugetară cu statut dublu

UDMR, ventuză bugetară cu statut dublu
32 de milioane de lei este subvenția pe care a încasat-o, anul trecut, UDMR de la statul român. Este de aproape două ori mai mare decât cea primită de USR, partid care a obținut de trei ori mai multe voturi din pa...

Uluitoarele afaceri ale contabililor de partid și de stat

Uluitoarele afaceri ale contabililor de partid și de stat
Sub aripa lui Ludovic Orban, instituțiile guvernamentale au devenit un fel de “plantație” pentru cei mai apropiați oameni ai fostului premier. Unul dintre vârfurile acestei relații de prietenie este...

S-a calculat cât costă somnul de 10 ani al lui Flutur

S-a calculat cât costă somnul de 10 ani al lui Flutur
Galerie Foto Modernizarea Drumului Talienilor, anunțată cu surle și trâmbițe încă din 2010, va ajunge să coste dublu, deși nu s-a finalizat nici măcar un kilometru de drum. Drumul județean care leagă comuna Mălini de jud...

Trenul spre Otopeni, bucuria copiilor. „Vedem avioanelee! Data viitoare ne urcăm și în ele?”

Trenul spre Otopeni, bucuria copiilor. „Vedem avioanelee! Data viitoare ne urcăm și în ele?”
Galerie Foto Legătura feroviară dintre Aeroportul Henri Coandă și Gara de Nord a fost dorită imediat după Revoluție, când traficul de pe Otopeni a crescut semnificativ. Au trecut 30 de ani cu studii de fezabilitate, proiecte...

Generalul sufragerist Oprea își joacă averea la ruleta politică

Generalul sufragerist Oprea își joacă averea la ruleta politică
Galerie Foto Fost vicepremier pe probleme de siguranță națională și ministru de Interne, generalul Gabriel Oprea și-a cheltuit mai bine de jumătate din veniturile realizate în ultimul an fiscal, pe campania electorală...

Cei patru români nevinovați care au speriat Anglia. Povestea jafului de 50 de milioane de lire sterline

Cei patru români nevinovați care au speriat Anglia. Povestea jafului de 50 de milioane de lire sterline
Galerie Foto Într-una dintre cele mai bine păzite zone de pe planetă, o bandă de hoţi a dat lovitura: peste 50 de milioane de lire sterline. Se întâmpla în decembrie 2019, la Londra, în cartierul Kensington. La câţiva...

Cât costă câinele de pază al liberalilor

Cât costă câinele de pază al liberalilor
Galerie Foto Compania de pază a unui fost director adjunct din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, membru al Partidului Național Liberal, a primit de la instituțiile aflate în subordinea Ministerului de...

O rușine pentru România: Legea „Să moară campionii”

O rușine pentru România: Legea „Să moară campionii”
Peste 100 de foşti mari sportivi şi antrenori, care au adus glorie României la cele mai importante competiţii olimpice, mondiale şi europene, au ajuns acum bătaia de joc a statului, care îi umileşte în cel mai...

Sinteștiul s-a pronunțat la mișto: „Ja cua spitala da te vaccinisava”

Sinteștiul s-a pronunțat la mișto: „Ja cua spitala da te vaccinisava”
Galerie Foto În marginea Bucureștiului există o zonă liberă de Covid. Aici, lumea nu poartă mască, de distanțare socială nici n-a auzit. Ba chiar, acum ceva zile, a fost paranghelie mare cu „dans și pupat în bot”....

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru
Galerie Foto Romanul Clipa a apărut în 1976, la doi ani după precedenta operă a lui Dinu Săraru, „Nişte ţărani”. Primite cu entuziasm de public şi reticenţă de autorităţi, atât cartea, cât şi filmul au o poveste...

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar
Galerie Foto Fost procuror general al României, schimbat din funcție odată cu fuga lui Omar Hayssam, Ilie Botoș a intrat puternic în afaceri, asociindu-se cu cel puțin două personaje extrem de cunoscute în zona adiacentă...

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV
Galerie Foto O achiziție mai puțin obișnuită s-a derulat la mijlocul lunii ianuarie, când Compania Națională Nuclearelectrica SA a anunțat atribuirea unui contract prin care a cumpărat nu mai puțin de 92 de veste...

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”
Galerie Foto Scandal la vârful partidului AUR – Alianţa pentru Unirea Românilor. Preşedintele George Simion este acuzat de furt şi înşelăciune de către reprezentanţii romilor. Alecu Ionel, preşedintele Alianţei...
Serviciul de email marketing furnizat de