Statistici - Debransarea Romaniei

Unul din patru consumatori de energie termica din Romania este debran-sat de la reteaua locala de termoficare. Din cele 2.283.110 apartamente racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice la ince-putul anilor ’90, in noiembrie 2005 figurau ca debransate aproape 600.000 de apartamente. Adica exact cate are Bucurestiul la ora actuala.

Unul din patru consumatori de energie termica din Romania este debransat de la reteaua locala de termoficare. In cele 41 de orase resedinta de judet si municipiul Bucuresti au existat 2.283.110 apartamente racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice. Dintre acestea, pana in noiembrie 2005 s-au debransat aproape 600.000 de apartamente.

Primii fulgi de zapada si temperaturile scazute ii determina pe multi dintre romani sa se gandeasca nu doar la apropierea Sarbatorilor de iarna, ci si la banii pe care trebuie sa-i scoata din buzunar pentru plata facturilor la intretinere. Asta se intampla, invariabil, an de an.

COMPROMIS. Neachitarea facturilor de apa calda si caldura au condus, mai devreme sau mai tarziu, la debransarea clientului de la sistemul centralizat de energie termica. Sumele mari de la intretinere i-au speriat pe multi dintre romani si au intrerupt alimentarea cu energie termica. Iar daca la Bucuresti, Regia de Distribuire a Energiei Termice (RADET) este dispusa la solutii de compromis pentru a nu stopa caldura din apartamente, in tara situatia este mult mai grea. Milioane de romani se lupta cu datoriile la furnizorii de caldura. Datornicii sunt constienti ca trebuie sa-si achite restantele, dar spun ca veniturile mici, insuficiente pentru plata facturilor, sunt cauza principala pentru neplata. In cele mai multe dintre resedintele de judet, locuitorii s-au debransat de la retelele locale de termoficare, preferand fie centralele de bloc sau de apartament, fie alte mijloace de incalzire: sobe sau radiatoare electrice. Altii, mai ales cei cu venituri mici, au preferat sa inghete in apartamente decat sa plateasca facturile de doua-trei milioane de lei (pe timp de iarna pe luna) la incalzire. Intre 2001 si 2003, multe dintre regiile locale au suferit un adevarat soc, din cauza valului urias de cereri de debransare.

MOTIVE. Dupa Revolutie, romanii au renuntat la "cordonul ombilical" al sistemului centralizat nemultumiti de serviciile de proasta calitate, de costurile imense ale intretinerii si, nu in ultimul rand, de mentalitatea de vechili a conducerilor furnizorilor de caldura, care debransau de la sistem un bloc intreg de locatari pentru cativa rau-platnici pe care nu aveau posibilitatea sa-i "arda" separat. Regiile se dezvinovatesc. Admit ca serviciile sunt precare, insa dau vina pe faptul ca au de incasat sume uriase de la populatie sau de la agentii economici. Locuitorii oraselor asteapta totusi ca autoritatile locale impreuna cu conducatorii regiilor de profil sa gaseasca o solutie, astfel incat sa poata trece peste iarna civilizat, sa nu isi mai vada copiii tremurand.

VALEA JIULUI - INGHETATA

Situatia din Valea Jiului este paradoxala. Zeci de mii de mineri care o viata intreaga au sapat in munte pentru carbunii necesari termocentralelor sufera acum de frig in case. Explicatia: nu sunt bani pentru cumpararea lui. La Petrosani, jumatate din cele 15.000 de locuinte este debransata de la sistemul de incalzire. In Aninoasa exista in jur de 3.500 de apartamente debransate de la sistemul de incalzire centralizata. La Vulcan, din cele 5.000 de apartamente, doar un sfert mai beneficiaza de incalzire prin sistemul centralizat. O situatie asemanatoare este intalnita si in orasul Lupeni, unde din cele aproximativ 9.000 de locuinte, peste 65% sunt debransate de la sistemul de incalzire, in timp ce doar in 800 de apartamente este furnizat agent termic in toate camerele locuintelor. Apogeul este intalnit la Uricani, oras in care nici un apartament nu mai este racordat la caldura. (Monalise Hihn)

PRETUL GAZELOR SPERIE

In tara, numarul celor care au fost debransati de la sistemele de termoficare a inceput sa se mareasca in anul 2000, cand piata a fost invadata de centralele termice de apartament. Valorile maxime au fost atinse in perioada 2002-2003. Potrivit edililor locali din provincie, motivele care i-au determinat pe oameni sa renunte la serviciile statului, pe langa lipsa banilor, au fost, in unele cazuri, lipsa serviciilor competente asigurate de stat, precum si neincrederea oamenilor in furnizori. In 2005 insa, o data cu investitiile facute de companiile de termoficare pentru imbunatatirea serviciilor, dar si datorita cresterii pretului gazelor naturale, numarul debransarilor a scazut simtitor. In acelasi timp, au fost inregistrate numeroase cereri de rebransare la retea, astfel ca distribuitorii de agent termic spera ca in 2006 numarul clientilor sa creasca, si implicit cifra lor de afaceri.

Centralele termice ale lui Berceanu sunt hulite

"AFACERE". Caloriferele din fonta au fost vandute la fier vechi

Noua dintre cele 42 de muncipii resedinta de judet sunt debransate total sau aproape total de la regiile locale de termoficare. Locuitorii din Alba-Iulia, Satu-Mare, Baia Mare, Zalau, Sibiu, Sfantu Gheorghe, Targu-Jiu, Slatina, Calarasi sau Slobozia au ales alte mijloace de incalzire decat cele centralizate. Sau, si mai grav, au ales frigul.

TARGU-JIU. In orasul lui Brancusi, societatea furnizoare de agent termic functioneaza doar cu cei 640 de bransati. Din cele 23.301 de apartamente bransate, an de an au fost facute solicitari de renuntare la caldura, astfel incat in septembrie anul acesta, centralele termice au fost puse in functiune doar pentru 2%.

SLOBOZIA. Putin peste 640 din cele 15.800 de apartamente au mai ramas bransate la sistemul centralizat de incalzire din Slobozia. Este prima iarna in care slobozenii vor ramane in frig, pentru ca furnizorul serviciilor de gospodarie comunala, URBAN SA SLOBOZIA, este presat de creditori. La Amonil Slobozia, cuantumul datoriilor acumulate in timp au atins fabuloasa suma de 150 de miliarde de lei, din care peste 95 de miliarde de lei reprezinta facturile de apa si energie termica neachitate, iar peste 56 de miliarde de lei, penalitatile calculate. Colapsul in care se afla Urbanul este rezultatul politicii de protectie sociala practicate ani la rand de catre actionarul unic al furnizorului de utilitati, Consiliul Local Slobozia, dar si al managementului defectuos aplicat de conducerile ce s-au succedat in fruntea societatii.

ALBA-IULIA. Un singur furnizor de energie termica mai deserveste doar 2.000 din cele 16.000 de apartamente din municipiul Alba-Iulia. Populatia s-a debransat in corpore de la sistemul centralizat, preferand sa apeleze la mijloace personale pentru a-si asigura apa calda si caldura din locuinte.

"Este o chestiune politica. Noi suntem mici, dar toata lumea stie ca decizia s-a luat politic, la nivel inalt. Cine a adus centralele in Romania, nu Berceanu?", afirma un oficial din cadrul unicului operator de energie termica din Alba.

SATU-MARE. Locuitorii au fost nevoiti sa se debranseze de la reteaua de furnizare a energiei termice inca in urma cu trei ani, dupa ce Regia Autonoma Comunala a acumulat datorii de 1,2 milioane de euro catre Distrigaz. Decizia de inchidere a centralelor termice a venit intr-un moment in care mai bine de 90% din populatie renuntase de bunavoie la serviciile Regiei din cauza costurilor ridicate, dar si a serviciilor proaste furnizate de RAC.

RAU-PLATNICII, DATI IN JUDECATA DE RADET

RADET a renuntat temporar la decizia de debransare a celor peste 100 de blocuri cu datorii la reteaua de termoficare. Maine expira termenul de sapte zile dat asociatiilor de proprietari pentru reesalonarea datoriilor. Familiile datornice vor fi date in judecata pentru recuperarea creantelor, iar sumele restante vor fi platite esalonat. Razvan Murgeanu, viceprimarul general al Capitalei, a declarat ca RADET a acceptat reluarea furnizarii caldurii la toate asociatiile care au fost debransate saptamana trecuta, cu conditia ca reprezentantii lor sa vina in cel mai scurt timp la sediul regiei pentru a stabili esalonarea datoriilor. Potrivit municipalitatii, reprezentantii legali ai asociatiilor cu debite generate de rau-platnici, sustrageri de la plata sau delapidari au trebuit sa se prezinte la RADET pentru preluarea creantelor de catre regie, urmand ca RADET sa ii actioneze in judecata pentru recuperarea banilor. In caz contrar, livrarea energiei termice va fi din nou sistata. Datoriile istorice ale populatiei, de 800 de miliarde de lei, sunt generate in general de familii rau-platnice sau de administratori infractori.In Capitala sunt 600.000 de apartamente in 10.120 de blocuri racordate la regia de termoficare RADET. Dintre acestea, 42.000 de apartamente sunt debransate. Fenomenul debransarilor in masa a inceput in 2000 si a atins punctul culminant in 2003, an in care nu mai putin de 17.000 de apartamente au fost debransate de la sistem. In ultimul an, cifrele arata ca situatia s-a stabilizat, fiind inregistrate 2.033 de cereri de rebransare, in timp ce numarul debransarilor a scazut la 1.700. (Radu Crivat)

IMPARTIREA PE RESEDINTE DE JUDET

Localitatea Alba-Iulia Arad Pitesti Bacau Oradea Bistrita Nasaud Botosani Braila Brasov Buzau Calarasi Resita Cluj-Napoca Constanta Sf. Gheorghe Targoviste Craiova Galati Giurgiu Tg. Jiu Miercurea-Ciuc Deva Slobozia Iasi Dr. Tr. Severin Tg. Mures Piatra-Neamt Slatina Ploiesti Zalau Satu-Mare Sibiu Suceava Alexandria Timisoara Tulcea Ramnicu-Valcea Vaslui Focsani Bucuresti Baia Mare Nr. de apartamente 16.000 67.000 56.000 47.000 56.000 22.150 32.600 51.000 53.200 34.296 18.600 26.000 100.000 88.085 17.043 27.000 120.000 95.000 17.000 23.301 12.000 20.000 15.800 92.000 24.000 44.110 36.000 25.000 64.000 19.500 35.000 35.000 33.000 15.000 100.000 25.000 32.987 18.000 29.438 600.000 100.000 Nr. de apartamente debransate 14.000 27.500 9.200 23.500 100 19.350 10.100 19.000 5.000 10.423 17.800 18.500 40.000 400 17.043 14.000 7.000 2.250 2.550 22.661 2.000 7.000 15.157 22.000 300 3.910 19.000 25.000 3.900 16.500 35.000 32.500 6.000 3.300 9.000 10.000 2.144 8.800 7.204 42.000 100.000

Material realizat cu sprijinul retelei de corespondenti a Jurnalului National