Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu avize și rapoarte de respingere. Este vorba despre neobișnuita inițiativă legislativă prin care, la nivelul Curții Constituționale, ar trebui să se constituie… complete de 5 judecători care să judece apelurile împotriva deciziilor CCR. Și nu oricum, ci tot la CCR, prin înființarea unui complet de 5 judecători trași la sorți.
Camera Deputaților a pus pe ordinea de zi a ședințelor de plen din 6-7 martie, 13-14 martie și 20-21 martie proiectul de lege inițiat de deputatul USR Stelian Ion, carer prevede, printre altele, obligarea Curții Constituționale de a-și revizui propria jurisprudență. Motivul invocat este acela că, dacă o decizie anterioară a CCR intră în contradicție cu dreptul Uniunii Europene, Curtea trebuie să-și revizuiască decizia. Propunerea mai vizează și limitarea atribuțiilor președintelui Curții, în sensul ca acesta să nu mai poată desemna judecătorul raportor al unei spețe de neconstituționalitate, ci el să fie tras la sorți de un soft, așa cum se întâmplă în instanțele de drept comun.
Decizii obligatorii, dar nu contează
Acest proiect de lege a fost prezentat de „Jurnalul”, la finalul lunii noiembrie a anului trecut, întrucât cea mai importantă modificare pe care cei de la USR vor să o aducă asupra legii de organizare și funcționare a CCR este posibilitatea de a ataca deciziile CCR chiar la CCR. Asta, în condițiile în care Curtea Constituțională se pronunță asupra excepțiilor de neconstituționalitate, asupra sesizărilor de neconstituționalitate sau asupra existenței unui conflict juridic de natură constituțională în completul de nouă judecători, deciziile adoptate fiind general obligatorii, având efect numai pentru viitor și neexistând posibilitatea exercitării unei căi de atac. Numai că progresiștii vor să schimbe cu totul această paradigmă și vor să introducă în lege noțiunea de „revizuire a jurisprudenței Curții Constituționale”. Mai exact, o astfel de cerere de revizuire a deciziilor CCR poate fi formulată de președintele României, de președinții celor două Camere ale Parlamentului, de Guvern, de Înalta Curte de Casație și Justiție, de CSM, de Avocatul Poporului și de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. Sau chiar Curtea să poată revizui propria jurisprudență, din oficiu.
Funcționarea Curții nu e pe placul inițiatorilor
În acest sens, se propun, prin acest proiect de lege, „proceduri specifice atacării deciziilor luate de Curtea Constituțională, cu recurs în termen de zece zile de la comunicare”. Acest recurs ar urma să fie judecat de un complet alcătuit din 5 judecători, „desemnați prin tragere la sorți de către președintele Curții Constituționale”, iar președintele completului să fie și judecătorul raportor.
De asemenea, proiectul de lege propune modificarea cu totul a modului în care sunt soluționate dosarele la Curtea Constituțională. „Dacă recursul este admis, instanța de recurs se pronunță, prin aceeași decizie, și asupra excepției de neconstituționalitate. Decizia primei instanțe, cât și decizia instanței de recurs se iau cu majoritate de voturi”, se mai precizează în această inițiativă legislativă.
Deputatul Stelian Ion motivează acest demers prin faptul că „realitatea socială, dar și politică românească au arătat că se impune a fi modificată legea privind organizarea și funcționarea CCR”, deoarece „cadrul juridic instituit de Constituția României (…) s-a dovedit a fi, nu de puține ori, cauza unor situații conflictuale”. „Nu de puține ori, Curtea Constituțională și-a asumat un rol de arbitru al vieții politice românești și al unor situații conflictuale”, mai scriu inițiatorii.
UE, mai tare decât Constituția
Așa cum am arătat mai sus, propunerea legislativă merge chiar și mai departe, punând jurisprudența CCR sub nivelul unor decizii ale UE. Spre exemplu, în proiectul de lege a fost introdus un articol potrivit căruia „Curtea Constituțională își poate revizui jurisprudența” și că „în cazul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat o încălcare a priorității dreptului Uniunii Europene (…), precum și în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale, ca urmare a aplicării unei decizii a Curții Constituționale, aceasta va lua în dezbatere de îndată revizuirea jurisprudenței”.
Însă, nu doar modul în care se pot revizui deciziile obligatorii ale CCR este vizat de acest proiect de lege, ci și alte aspecte ale organizării și funcționării Curții. Stelian Ion și colegul său Silviu Dehelean vor o prevedere cu privire la faptul că „mandatul președintelui CCR nu poate fi reînnoit”. Dar și că „acel candidat care a obținut al doilea număr de voturi (la alegerea președintelui Curții – n.red.) va ține locul președintelui în timpul absenței acestuia”.
Doar CES a dat „undă verde” proiectului. Toate celelalte foruri avizatoare l-au respins
Un alt lucru inedit pe care progresiștii vor să-l introducă în lege este acela conform căruia „deciziile CCR nu pot conține dispoziții obligatorii pentru Guvern sau Parlament, în sensul adoptării unei anumite soluții legislative”.
Proiectul de lege este semnat de nu mai puțin de 41 de deputați și senatori de la USR și a fost depus la Camera Deputaților în data de 24 noiembrie 2022. Legea s-a aflat în dezbatere publică până în data de 27 decembrie. Între timp, au sosit și avizele. Singurul aviz favorabil a fost emis de către Consiliul Economic și Social (CES). În schimb, Consiliul Legislativ, Comisia pentru Drepturile Omului și Comisia pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați au înaintat, fără excepții, avize negative.
Guvernul României a transmis Parlamentului un punct de vedere ambiguu, în sensul că lasă la latitudinea legislativului să decidă dacă este oportună adoptarea sau nu a unei asemenea legi. Ultima entitate care s-a pronunțat a fost Comisia Juridică a Camerei Deputaților, care, la rândul ei, a redactat un raport de respingere, pe care l-a înaintat Plenului. Iar, așa cum am arătat mai sus, legea s-a aflat în dezbateri pentru vot final în cel puțin trei ședințe de Plen. Senatul este camera decizională.
