Struţul de Bărăgan

Aproape 1.000 de struţi dau piept cu iarna romănească la marginea comunei giurgiuvene Răsuceni. De origine africani, struţii "mioritici" sunt insă la fel de prietenoşi faţă de ingrijitorii lor precum vitele, mai ales in sezonul rece, care le domoleşte hormonii. Cea mai mare fermă europeană a apărut la marginea judeţului Giurgiu din iniţiativa unui basarabean, şomer de lux după căderea URSS-ului. Carnea de struţ incepe să fie o delicatesă şi pentru romăni.Â

Răsuceni, patria struţilor

Aproape 1.000 de struţi dau piept cu iarna romănească la marginea comunei giurgiuvene Răsuceni. Cea mai mare fermă de Negri Africani din Europa la momentul de faţă face regulile in UE. De origine africani, struţii "mioritici" sunt insă la fel de blănzi cu ingrijitorii lor precum vitele, dar uriaşele păsări ameninţă oricănd să facă victime cu ghearele lor ucigaşe.


Veceslav Surachi este unul din şomerii de lux apăruţi prin destrămarea URSS. Inginer in industria aerospaţială, basarabeanul pripăşit la Moscova a rămas fără slujbă din cauza diferendului dintre ruşi şi kazahi, care au solicitat 10 milioane pentru o lansare de pe cosmodromul Baikonur. Rusia s-a văzut cu programul aerospaţial... in aer.


Profitănd de legislaţia romănescă primitoare cu basarabenii care işi doreau dobăndirea cetăţeniei romăne, Surachi s-a repatriat dincoace de Prut pentru a o lua de la zero, in 1992. "In Bucureşti, la Ministerul Justiţiei, am stat la o zi intreagă la coadă şi toată lumea mă intreba unde vreau să plec. Eu le răspundeam că nu vreau să plec nicăieri, şi nimeni nu inţelegea ce spuneam. Am aflat după aceea că am stat la coada la care nu trebuia, a celor care doreau să plece din Romănia... La ghişeul pentru repatrieri nu era nimeni", povesteşte amuzat basarabeanul. In mijlocul străzii a cunoscut o moldoveancă de la Dorohoi care l-a luat in chirie şi apoi l-a luat in spaţiu ca să işi poată face buletin de Romănia. Aşa a inceput a doua viaţă a lui Veceslav Surachi, la 38 de ani.


FERMA DIN OŢEL. Folosindu-se de experienţa sa din Rusia, a pus bazele unei afaceri de intermediere de oţeluri speciale şi a dezvoltat astfel o societate care anul trecut a avut o cifră de afaceri de 150 de milioane de dolari. Dar reuşita de suflet a lui Veceslav Surachi se găseşte la Răsuceni, in judeţul Giurgiu: cea mai mare fermă de struţi din Europa, la ora aceasta. "Noi am făcut aici singurul standard pentru o fermă de struţi. L-am trimis celor de la Institutul European de Standardizare şi va deveni valabil in toată Uniunea", se măndreşte Veceslav Surachi.


Impreună cu un prieten bulgar a pus bazele unei microferme la sud de Dunăre, dar condiţiile severe pentru o viitoare fermă europeană l-au făcut pe inginerul Surachi să regăndească toată afacerea. A prins curaj după ce cu banii obţinuţi printr-un grant de la Banca Mondială se convinsese de posibilităţile de creştere a struţilor in Romănia, dar şi de eficienţa economică a unei viitoare astfel de afaceri. Pentru asta avea nevoie de un teren mult mai mare, dar şi de dezvoltarea pe verticală a tuturor componentelor unei astfel de activităţi: o fermă de reproducere şi o alta pentru creşterea păsărilor de tăiere, o fabrică de nutreţuri, abator, staţie de incinerare, dar şi un sistem propriu de distribuţie.După şase ani şi investiţii de 6 milioane de euro, Veceslav Surachi ne-a primit la fermă, care intre timp i-a devenit şi casă. Afacerea de oţeluri i-a lăsat-o fiului său, Denis. "El face bani şi eu ii cheltui", răde degajat inginerul. Drumul pănă la ferma din marginea comunei Răsuceni este unul greoi, neasfaltat, de evitat pentru investitori. Dar Veceslav Surachi s-a documentat. A aflat că aici terenurile sunt propice unei agriculturi "bio", adică fără ingrăşare chimică, in plus, a vrut ca ferma să aibă suficient spaţiu pentru toate facilităţile proprii. In momentul de faţă, ferma se intinde pe 300 de hectare, iar abatorul de struţi de la Răsuceni, conceput şi produs special in Germania, este cel mai modern din toată lumea.


AFRICANII BIGAMI DE LA CUCURUZU’.Puternicii Negri Africani (rasa importată de Surachi - n.r.) din padocurile de la Cucuruzu, cum ii zic localnicii fermei, sunt cuminţi, dacă nu văd oameni imbrăcaţi in haine roşii sau albastre - culori care ii fac să devină violenţi. Ingrijitorii, oameni din Răsuceni, au invăţat să se ferească de ghearele nimicitoare ale struţilor şi de ciocurile ce plescăie după tot ce luceşte. Sunt la fel de blănzi şi ascultători ca vitele, aflăm de la ei. In schimb, atunci cănd se simt ameninţaţi sunt capabili să despice un om cu ghearele de la picioare. Hmm, parcă totuşi n-am vrea să-i măngăiem pe creştet, deşi ochi lor mari şi jucăuşi iţi inspiră toată increderea.

In sezonul rece, stau grupaţi in padocuri "fetele cu fetele, băieţii cu băieţii. Să fie mai dornici la primăvară, cănd e sezonul de imperechere". Structura familiei, la struţi, este una "justă", crede glumeţul lor stăpăn: un mascul şi două femele.

Scump şi la carne şi la piele

Un struţ asigură o producţie de 30-35 de kilograme de carne, din care jumătate de calitatea intăi. Inginerul aerospaţial reconvertit in fermier vrea să dezvolte insă şi elementele secundare ale afacerii. A făcut o tăbăcărie vegetală, pentru că pielea de struţ este foarte căutată şi scumpă. In viitor, basarabeanul vrea să dezvolte şi comerţul cu pene, dar şi să construiască o mică fabrică destinată prelucrării grăsimii de struţ, bogată in Omega 3.
Pentru a lărgi paleta de clienţi, Surachi s-a găndit la tipuri de produse pentru romăni, carne de mici, cu un preţ mult mai accesibil, dar şi produse "crud-uscate" gen salam şi prosciuto, cu care să cucerească Europa printr-un lanţ de supemarketuri.

Â

 DEZVOLTARE. Veceslav Surachi, fermier european

Ferma de crocodili, altă afacere exotică

In Romănia există la momentul de faţă aproape 3000 de crescători de struţi inregistraţi in trei asociaţii. Puţini sunt insă proprietarii a unor efective de maxim 50 de exemplare. Veceslav Surachi vrea să ajungă la 20.000 de capete. Astfel, ferma lui Surachi este acum cel mai puternic concurent european pentru Africa de Sud, lider mondial pe acest segment. Deşi un kilogram de carne de struţ ajunge in magazin la aproape 100 de lei, Veceslav Surachi spune că face toţi banii. "Este recomandată in multe diete, datorită cantităţii mici de colesterol, dar această pasăre are o mare calitate: nu asimilează hormonii de creştere, deci carnea are calităţi naturale care nu pot fi puse la indoială", ne-a precizat fermierul. Mai in glumă, mai in serios, Surachi se găndeşte să facă şi o fermă de crocodili. "Păsările le hrănesc cu nutreţuri de pe terenurile fermei, ouăle le pun la incubator şi cresc sau vănd puii, carnea o abatorizez cu linia tehnologică proprie, pielea şi penele le prelucrez tot aici, dar cu oasele ce să fac? Mai bine le dau la crocodili, că nu mă costă cine ştie ce creşterea lor. Iar abator şi tăbăcărie am deja!", răde Surachi pe sub mustaţă.