Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sturionii ar putea migra către o altă zonă a Dunării, în amonte, spre Porțile de Fier, unde s-ar putea înmulți, în următorii ani. Soluția găsită de specialiști este încă în fază de proiect și se fac cercetări pentru a se vedea dacă peștii vor putea să se adapteze noilor condiții. Nu se știe încă dacă proiectul va da rezultatele scontate sau dacă speciile de sturion se vor putea înmulți suficient de mult, în următorii ani, pentru a se putea ridica restricțiile de pescuit, dar este posibil să se întâmple și acest lucru, în viitorul apropiat.
Specialiștii INCDPM se confruntă, de mai mulți ani, cu o creștere semnificativă a braconajului. Dacă nu ar mai exista braconajul, speciile de sturion s-ar putea înmulți suficient de mult în Delta Dunării, pentru a se putea reveni la pescuitul acestora, dar nu industrial. Nu s-a putut ajunge la o situație de normalitate pentru că se braconează excesiv, iar astfel nu se vor putea ridica niciodată restricțiile pentru pescuitul de sturion.
Experții institutului monitorizează din anul 2011 sturionii din Delta Dunării și au constatat că, la un moment dat, peste 80% din exemplarele monitorizate au fost braconate, iar braconierii au și o metodă de a evita să fie prinși: știu unde este aplicat emițătorul, îl scot și îl bagă în sticlă, iar sticlele sunt aruncate în apă. Au fost găsite aceste sticle, dar nimeni nu a reușit să ia urma sturionilor și a braconierilor.
Pentru a putea decide ridicarea restricțiilor actuale, trebuie să se dovedească științific, cu un grad de încredere ridicat, o îmbunătățire reală a populației existente de sturioni anadromi. În acest sens, trebuie avută în vedere o colaborare strânsă cu autoritățile din domeniu (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură - ANPA, Poliția de Frontieră, Garda de Mediu etc.), și cu stakeholderii. Se are în vedere realizarea unei strategii ce depinde de Guvernul României pentru reconversia cât mai multor pescari tradiționali la un pescuit științific, controlat.
Soluția propusă de INCDPM este rezultatul unei activități îndelungate de cercetare, monitorizare și observare directă a comportamentului în teren, nu o soluție aleasă ca urmare a studiului literaturii de specialitate, fără a ține cont de toate particularitățile speciei și habitatului.
Experții INCDPM participă, după marcarea și eliberarea exemplarelor de sturioni, la monitorizarea directă, suplimentară față de stațiile fixe de monitorizare, în timp real, cu echipamentele mobile, tocmai pentru a se asigura de integritatea sturionilor și a-i proteja. Astfel au fost căutate cele mai bune soluții pentru ca stresul provocat sturionilor să fie cât mai redus și să fie asigurate cele mai bune condiții pentru refacerea traseelor de migrație istorice ale speciilor de sturioni anadromi, dincolo de Porțile de Fier.
Cea mai mare problemă este braconajul
„Cea mai mare presiune este cauzată de pescuitul ilegal. Până în 2023, pierderea exemplarelor de sturioni marcați cu emițătoare ultrasonice ca urmare a braconajului a ajuns la 80%. Din 2023, impactul a fost redus la 50-60%, odată cu proiectul „Implementarea unui sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos”, au explicat, pentru Jurnalul, specialiștii care lucrează în cadrul acestui proiect finanțat prin PNRR.
Citește pe Antena3.ro
Pentru cei care cunosc valoarea în bani a acestor pești, riscurile pe care și le asumă practicând braconajul sunt justificate: un singur sturion prins într-o noapte îi poate aduce braconierului peste 50.000 de euro, până dimineață. Este și un cerc vicios, pentru că braconajul e susținut, în mod paradoxal, chiar de restricțiile impuse în Rezervația Biosferei Delta Dunării. Dacă populațiile de sturioni s-ar putea înmulți, iar restricțiile la pescuit s-ar ridica, valoarea de piață a peștilor nu ar mai fi atât de mare, iar braconierii nu ar mai fi determinați să-și riște libertatea pentru a practica pescuitul neautorizat. Cât timp se braconează industrial, speciile nu se înmulțesc, iar restricțiile nu se pot ridica și fenomenul nu poate fi oprit.
Două proiecte care au intrat în conflict
Dar mai există o posibilitate de a reface populațiile de sturioni, descoperită de experții INCDPM: strămutarea peștilor mult în amonte, spre Porțile de Fier. „Proiectul Internațional DALIA - Danube Region Water Lighthouse Action, a început în anul 2023, prin formarea unui consorțiu axat pe colaborare transfrontalieră în sensul îmbunătățirii restaurării ecosistemelor acvatice de apă dulce și de tranziție din bazinul hidrografic al Dunării. În cadrul acestui proiect, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului din București (INCDPM) furnizează o soluție by-pass inovativă de refacere a traseului istoric de migrație a sturionilor”, au explicat, pentru Jurnalul, specialiștii Institutului.
A mai existat un proiect denumit „WePass2 - Facilitating Fish Migration and Conservation at the Iron Gatesal”, coordonat de ICPDR (International Commission for the Protection of the Danube River), INCDPM București, diferit de cel lansat în 2023. Prin proiectul DALIA se încearcă implementarea unor soluții inovative, bazate pe natură și care respectă principiile taxonomiei UE pentru refacerea traseelor de migrație istorice ale speciilor de sturioni anadromi, dincolo de Porțile de Fier, au explicat specialiștii care lucrează la acest proiect.
„Pe baza experienței acumulate în cei 14 ani de studii și campanii „in situ”, INCDPM a dezvoltat soluția bazată pe natură și principiile Taxonomiei UE, care asigură rezultate palpabile, permite atingerea obiectivelor propuse in cadrul proiectului Dalia și nu afectează bunul mers al activităților de producere a energiei electrice a Sistemului Hidroenergetic Porțile de Fier”, au explicat reprezentanții INCDPM București.
Proiectul DALIA este atacat de cei care susțin proiectul WePass2, deși este un proiect de cercetare. Echipa de experți INCDPM București a depus eforturi considerabile în vederea testării preliminare, în campania de primăvară, Și-au planificat ca în campania de toamnă să aibă loc testarea finală și speră că vor putea rezolva problema cu autoritățile responsabile sârbe, în vederea amplasării stațiilor de monitorizare pe ambele maluri ale Dunării.
Specialiștii mai spun că, din păcate, nu există buget pentru activitățile de monitorizare în sectoarele superioare ale Dunării, pentru 700 km fluviali în amonte de Baziaș, dar speră că vor putea demara o colaborare cu Hidroelectrica, în vederea îmbunătățirii soluției finale.
Serbia încă nu și-a dat acordul
Mai sunt câteva lucruri de rezolvat, pentru a se putea implementa noul proiect care ar putea duce la înmulțirea sturionilor în amonte. Specialiștii institutului spun că au întâmpinat probleme din partea autorităților sârbe care nu și-au dat acceptul pentru a se face măsurători batimetrice „single” și „multibeam” necesare pentru amplasarea stațiilor de monitorizare și pe malul sârbesc al Dunării. S-au făcut demersuri, dar nici până în prezent experții români nu au primit un răspuns favorabil din partea autorităților sârbe, limitându-se astfel arealul optim pentru eliberarea specimenelor marcate.
Sturionii deja au început să migreze către zona Porțile de Fier. „Pe baza monitorizării pe termen lung efectuate de INCDPM, pentru prima dată putem afirma, pe baza datelor reale, că doar un procent de 0,0001% din populația de sturioni anadromi marcați cu emițătoare ultrasonice ajunge în zona Porților de Fier. Mai mult, există un impact major asupra populației de sturioni în zona canalului Bâstroe și un risc crescut de întrerupere a rutei de migrație pe brațul Bala, cauzat de cele 2 praguri de fund”, mai explică specialiștii Institutului.
Câteva soluții mai costisitoare
Specialiștii Institutușui spun că în prezent există mai multe soluții propuse în cadrul proiectului WePass2 coordonat de ICPDR, care a fost bugetat cu peste 6 milioane de euro. „Soluțiile WePass2 necesită, pe lângă bugetul deja cheltuit, cel puțin 200-300 de milioane de euro și o perioadă de implementare de minim 10 ani, existând un risc imens de eșec dacă sturionii nu migrează și având un impact clar asupra Porților de Fier, mai ales dacă nu se rezolva presiunile semnalate de INCDPM”, explică reprezentanții Institutului.
INCDPM a propus o soluție inovativă, bazată pe cercetare al cărei cost se ridică la 300-500 de mii de euro anual și poate fi aplicată imediat fără niciun impact asupra Porților de Fier, asigurând continuitatea rutelor de migrație pentru o perioadă de 200 de ani, într-un mod sustenabil.
Consorțiul responsabil de proiectul WePass 2 a organizat în anul 2024 un workshop unde reprezentanții INCDPM au fost invitați în calitate de experți pentru a prezenta „inițiativa sau activitățile actuale și contribuția la obiectivul comun de conservare-restaurare a sturionilor și facilitarea trecerii peștilor migratori în bazinul fluviului Dunărea”, precum și pentru a dezbate viabilitatea soluțiilor propuse în cadrul acestui proiect.
„Dacă la momentul acela se vorbea despre o colaborare strânsă, chiar și în cadrul unor proiecte comune, pentru a identifica cele mai bune soluții pentru populațiile de sturioni și s-a convenit că soluția alternativă prezentată de INCDPM este acceptabilă ca viabilă, putând fi utilizată în caz de eșec al implementării soluțiilor propuse în cadrul WePass2, la momentul actual ne confruntăm cu o presiune imensă din partea ICPDR și DSTF - Danube Sturgeon Task Force -, pentru a elimina posibilitatea demonstrării științifice a viabilității soluției INCDPM în comparație cu soluțiile propuse de WePass2”, explică experții.
Soluția pentru înmulțirea sturionilor prin Priiectul DALIA, propusă de INCDPM, este eficientă din punct de vedere al costurilor și asigură posibilitatea restaurării rutelor de migrație istorice ale peștilor, fără impact asupra Porților de Fier, garantând continuitatea pentru o perioadă de circa 200 de ani, în timp ce proiectul WePass2 va avea impact clar asupra conei și probabilitate ridicată de eșec în cazul în care exemplarele de sturioni nu vor migra.
