Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Summitul reunește personalități de prim rang din lumea academică, politică și diplomatică francofonă, fiind un loc al dialogului, al ideilor și al punților care se construiesc între continente. Organizat sub egida Confederației Internaționale a Decanilor Facultăților de Chirurgie Dentară Francofonă (CIDCDF-AUF), summitul beneficiază de parteneriatul Comisiei de Sănătate a Senatului României și al Alianței Universitare G6-UMF.
Summitul Mondial Francofon a adus împreună, la București, peste 100 de participanți din 19 țări francofone, printre care 13 decani ai facultăților de medicină și științe ale sănătății, membri ai Academiilor de Științe, precum și reprezentanți ai organizațiilor internaționale francofone. Printre delegațiile participante se regăsesc reprezentanți din România, Franța, Belgia, Elveția, Maroc, Senegal, Rwanda, Algeria, Camerun, Madagascar, Mali, Grecia, Albania, Togo, Republica Moldova, Republica Benin, Republica Congo, Republica Democrată Congo și Côte d’Ivoire.
„Francofonia reprezintă o comunitate a cunoașterii, a valorilor și a responsabilității comune. Prin acest summit, reafirmăm puterea educației și a cercetării de a uni națiunile, de a construi punți între culturi și de a transforma știința într-un instrument al păcii și al progresului. Bucureștiul devine, astfel, un nod al diplomației științifice francofone, unde inovația și solidaritatea converg pentru un viitor mai sănătos și mai echitabil” a declarat Prof. Univ. Dr. Norina Consuela Forna, președinta CIDCDF-AUF.
Aceasta subliniază faptul că Summitul de la București reprezintă o platformă strategică de dialog între lideri din domeniul sănătății, educației și cercetării, din peste 20 de țări - academicieni, reprezentanți ai instituțiilor francofone și tineri lideri care împărtășesc aceeași convingere: că prin cunoaștere, cooperare și responsabilitate se poate construi un viitor mai echitabil și mai sănătos pentru toate comunitățile francofone.
Temele majore ale summitului, de la politicile publice în sănătate și educație până la rolul inovației științifice și al parteneriatelor internaționale, reflectă direcțiile unei lumi academice unite prin viziune și prin dorința de progres comun: Dezvoltarea politicilor publice francofone în domeniile sănătății, educației și cercetării; Cooperarea universitară și inovația științifică în contextul diplomației francofone; Promovarea responsabilității sociale și a educației medicale incluzive; Rolul parteneriatelor public-private în generarea progresului comun și Afirmarea tinerilor lideri francofoni în domeniul academic și medical.
Rețele academice francofone
În cadrul evenimentului, Prof Dr. Michel Seve, președintele CIDPHARMEF – asociația universităților de Medicină și Farmacie -, a vorbit despre importanța rețelelor academice francofone care sunt un actor strategic, la nivel mondial. „Dacă în 5-10 ani un student în diverse domenii de medicină și farmacie reușește să colaboreze cu celelalte rețele e un câștig. Vrem ca francofonia să nu rămână un spațiu al limbilor, ci și al cercetării și al educației. CIDPHARMEF susține și cooperarea în formare profesională și cercetare”, a explicat Prof Dr. Michel Seve. Acesta a răspuns și întrebărilor legate de lupta împotriva medicamentelor falsificate.
„Avem un grup de lucru pe medicamentele contrafăcute și am dezvoltat resurse pedagogice, pentru că primul lucru pe care îl putem face este să-i instruim pe studenții noștri. Trebuie să le atragem atenția asupra acestor medicamente contrafăcute, astfel încât să le poată depista. Am reușit, împreună cu OMS, să construim o serie de cursuri pe care le puteți găsi pe site-ul nostru. Colegii noștri de la universitatea din Geneva gestionează acest grup de lucru, investigații și anchete pe medicamente contrafăcute, pornind de la cele existente pe piață, iar apoi, noi, fiecare universitate din cadrul CIDPHARMEF, putem să mergem mai în profunzime, în propriile noastre laboratoare de farmacie”, a mai explicat profesorul universitar, subliniind faptul că problematica medicamentelor contrafăcute nu este doar în Africa, ci e una mondială. „Noi credeam că în Franța nu avem această problemă, dar faptul că se pot comanda pe internet medicamente înseamnă că s-a pierdut controlul asupra acestora. Sunt circuite internaționale”, a adăugat președintele CIDPHARMEF.
Rolul colaborării sanitare între țări
Dr. Jean-Elie Malkin, consilier în cadrul Ministerului Sănătății din România, a vorbit despre diplomația sanitară, ca o componentă a diplomației științifice, la nivel mondial.
„Contextul sanitar se referă la transportul oamenilor și al microbilor. Dacă e să ne uităm în urmă, ne aducem aminte de ciumă, iar prima conferință sanitară internațională a fost organizată la Paris, în 1861, pentru a defini epidemiile și pericolele, cum ar fi ciuma. În secolul al XIX-lea am reușit să creăm, în Franța, un institut pentru igienă publică în care am lansat regulamente de igienă dezvoltate și implementate la nivel mondial, premergător OMS. Cu globalizarea, subiecte care înainte țineau doar de politica națională au ajuns să fie de interes internațional. Pandemiile, bolile infecțioase, terorismul și schimbările climatice sunt percepute ca riscuri majore pentru securitatea fiecărui stat, iar principalele obiective ale diplomației sanitare țin de o îmbunătățire a relațiilor dintre state, pentru îmbunătățirea sănătății, cu rezultate pentru reducerea inegalității în privința îngrijirilor de sănătate”, a menționat expertul, subliniind faptul că sănătatea a fost definită ca bun public mondial din punct de vedere etic, dar e și o constrângere politică.
Principalii finanțatori ai cercetării medicale
Reprezentantul Ministerului Sănătății din România a mai precizat că actorii care trebuie să răspundă la aceste obiective sunt statele și organismele internaționale - OMS, Banca Mondială, UE, FMI. „Fondul Monetar Internațional a fost creat în 2002 și a alocat fonduri împotriva tuberculozei. Alți finanțatori sunt Fundația Gates și Fundația Clinton, finanțatori principali în unele țări pe componenta de sănătate. Sunt și alte ONG-uri și actori privați, printre care companiile farmaceutice care uneori au rol pozitiv, alteori mai puțin pozitiv în această guvernanță și luptă pentru politicile sanitare. În relațiile internaționale, sănătatea nu este doar o miză din punct de vedere al sănătății, ci și din punct de vedere economic și geopolitic”, a adăugat expertul, oferind exemplul epidemiei de SIDA, care a lovit și România în anii ’80.
Tratamentele pentru SIDA au început să aibă efect abia după un deceniu, iar contribuția majoră la dezvoltarea lor a avut-o exact această colaborare între state, la nivelul diplomației științifice. Același tip de colaborare a existat și pentru lupta împotriva Ebola, apoi totul s-a aplicat în pandemia de Covid 19.
„Diplomația sanitară aduce, astfel, nu doar o schimbare a mentalităților, ci și a practicilor în lume. SIDA a fost o oportunitate pentru societatea civilă să apară și să lupte pentru drepturile pacienților. De atunci au apărut asociațiile pacienților care joacă un rol major în prezent, nu doar pentru SIDA, ci și pentru alte boli, în deciziile pe care statele le iau. Asociațiile pacienților de SIDA au făcut să se ia decizii extrem de importante, iar tratamentele care în prima fază erau inaccesibile pentru pacienți au devenit accesibile, datorită producției de medicamente generice care sunt mai ieftine decât cele produse inițial. Lupta pentru medicamentele generice a fost dusă de asociațiile bolnavilor de SIDA”, a explicat Dr. Jean-Elie Malkin.
Evenimentul continuă, astăzi și mâine, la Palatul Parlamentului, cu noi prezentări ale specialiștilor. Programul summitului include sesiuni științifice, mese rotunde și workshopuri, alături de o conferință plenară susținută de Mme Pham Minh-Hà (CNRS, Franța). Prin caracterul său interdisciplinar și internațional, evenimentul își propune să consolideze cooperarea universitară și științifică între statele francofone, oferind un spațiu de reflecție strategică asupra viitorului sănătății și educației medicale în era globalizării.
Principalii organizatori ai Summitului Mondial Francofon sunt CIDCDF-AUF (Confederația Internațională a Decanilor de Chirurgie Dentară Francofonă) - Președinte Prof. Dr. Norina Consuela Forna (și Președinte al Asociației Decanilor Facultăților de Medicină Dentară din România); Comisia de Sănătate a Senatului României (Preşedinte Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel) și 3. Președintele Alianței UMF G6: Prof. Univ. Dr. Viorel Scripcariu, Rector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Citește pe Antena3.ro
