Atât varianta Delta, tulpina responsabilă de cel de-al patrulea val al pandemiei, cât și timpul trecut după vaccinarea completă anti-COVID diminuează protecția vaccinurilor, relevă noi cercetări. Conform ultimelor date publicate de autoritățile sanitare din SUA, eficacitatea vaccinurilor ARN mesager (Pfizer și Moderna) împotriva infecției COVID-19 a scăzut de la 91% la 66% de când tulpina Delta a devenit dominantă în Statele Unite. Totodată, cercetătorii din Marea Britanie au publicat un studiu care arată o scădere treptată a protecției împotriva infecției cu SARS-CoV-2 la persoanele vaccinate cu ambele doze de vaccin Pfizer și AstraZeneca. Pe de altă parte însă, oamenii de știință fac pași importanți în descoperirea unor tratamente bazate pe anticorpi, eficiente și împotriva tuturor mutațiilor coronavirusului.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA a realizat un amplu studiu, pe mii de angajaţi din centre de îngrijire şi spitalele din şase state americane, prin care a evaluat performanţa vaccinurilor anti-COVID în condiţii reale. Practic, participanţii au fost testaţi săptămânal, atât cei care nu au avut niciun simptom, cât și cei cu simptome de COVID-19, permițând cercetătorilor să estimeze eficacitatea împotriva infecției simptomatice și asimptomatice.
Analizând rata infecțiilor în rândul persoanelor vaccinate și nevaccinate și perioada în care acestea au fost urmărite, experții americani au constatat că, în perioada inițială a studiului (14 decembrie 2020 - 10 aprilie 2021), eficacitatea vaccinului în prevenirea infectării a fost estimată la 91%.
Însă după ce varianta Delta a devenit dominantă în Statele Unite, adică a fost identificată în peste 50% din cazuri, eficienţa serului anti-COVID a scăzut la 66%.
Serul Pfizer ar putea fi adaptat noilor tulpini
Trebuie menționat că studiul face referire la serurile realizate prin tehnologia ARN mesager, deoarece aproape toţi angajaţii vaccinaţi din domeniul sănătăţii au fost injectaţi cu serurile de la Pfizer sau Moderna. Datele au fost publicate marţi și nu au urmărit şi diferenţa între eficacitatea vaccinului Moderna şi cea a serului Pfizer.
Pe de altă parte, protecţia vaccinurilor împotriva cazurilor severe, a spitalizărilor şi a deceselor rămâne ridicată.
Mai mult, directorul general al Pfizer susține că se pot produce noi versiuni ale vaccinului în termen de trei luni de la descoperirea unor noi variante ale virusului, dacă acestea vor fi mai rezistente la vaccinul actual. „Am construit un proces care, în termen de 95 de zile din ziua în care identificăm o variantă ca fiind o variantă de îngrijorare, vom putea avea un vaccin împotriva acesteia”, a declarat Albert Bourla, pentru Fox News.
Un alt studiu lansat marţi de CDC, efectuat pe pacienţi din Los Angeles în perioada cuprinsă între începutul lunii mai şi sfârşitul lunii iulie, arată că persoanele nevaccinate sunt de 29 de ori mai susceptibile de a fi spitalizate decât persoanele vaccinate.
Eficiența scade cu fiecare lună
Autorii studiului american au avertizat că declinul constatat poate fi cauzat nu doar de varianta Delta, ci şi de o erodare în timp a eficacităţii vaccinurilor. Lucru confirmat, de altfel, de o altă cercetare realizată, de această dată, în Marea Britanie.
Studiul britanic include date care vizează rezultatele pozitive ale testului COVID-19 PCR, în perioada mai-iulie 2021, în rândul a peste un milion de persoane care au primit două doze de vaccin Pfizer sau AstraZeneca.
Mai exact, protecția după două doze cu Pfizer a scăzut de la 88%, la o lună de la vaccinarea completă, la 74%, la cinci până la șase luni. Pentru AstraZeneca, scăderea a fost de la 77% la 67% la patru până la cinci luni.
Experții spun că se așteptau la scăderea protecției împotriva COVID-19 și spun că aceasta se va eroda în continuare, însă subliniază faptul că vaccinurile sunt încă eficiente împotriva COVID-19.
Au fost descoperiți anticorpii care protejează împotriva tuturor tulpinilor
O veste bună vine însă tot de peste Ocean. Cercetătorii de la Universitatea de Medicină Washington din St. Louis (SUA) au reușit să identifice un anumit tip de anticorpi care este extrem de eficient în doze mici împotriva mai multor tulpini virale ale virusului SARS-CoV-2. Mai exact, acești anticorpii se atașează de o anumită parte a virusului care nu suferă mutații sau se modifică extrem de puțin de la o tulpină la alta, potrivit site-ului oficial al universității americane (medicine.wustl.edu). Se știe că virusul care provoacă COVID-19 folosește o proteină numită Spike pentru a se atașa și a invada celulele din tractul respirator al organismului, însă noile variante au dobândit mutații ale proteinei Spike, care fac ineficienți anticorpii dezvoltați de corpul uman împotriva tulpinii originale, subminând astfel eficacitatea vaccinurilor. Experții au studiat pe șoareci mai multe tipuri de anticorpi și, apoi, i-au selectat pe cei mai eficienți. Astfel, au descoperit că anticorpii SARS2-38 prelevați de la oameni au protejat rozătoarele de bolile cauzate de variantele îngrijorătoare aflate în circulație (Alpha, Gamma, Delta și Beta – cunoscută ca fiind foarte rezistentă în fața anticorpilor), precum și față de alte două variante de interes (Kappa și Iota) și mai multe variante monitorizate pentru potențialul lor periculos.
Eficient și în concentrații mici
„Acest anticorp are atât un efect neutralizant ridicat (ceea ce înseamnă că funcționează foarte bine la concentrații scăzute), cât și neutralizant pe o gamă largă (ceea ce înseamnă că funcționează împotriva tuturor variantelor)”, a spus profesorul de microbiologie moleculară și imunologie Michael Diamond, care este autorul principal al acestui studiu. Potrivit cercetătorului, acest anticorp „este o combinație neobișnuită și foarte de dorit pentru un anticorp” și, în plus „se leagă de un loc unic pe proteina Spike care nu este vizată de alți anticorpi în curs de dezvoltare”.
Această descoperire dă posibilitatea oamenilor de știință de a dezvolta un tratament bazat pe anticorpi, care să fie eficient în cazul infectării cu diferite tulpini ale coronavirusului.