Regiunile rurale ale Europei își pierd moștenirea, industriile, populațiile și valorile, amenințând securitatea alimentară și aprovizionarea în întregul spațiu comunitar, semnalează autorii inițiativei. Pentru a păstra ceea ce le face pe aceste regiuni să fie unice pentru generațiile viitoare și pentru a asigura longevitatea comunităților producătoare de alimente din UE, ei spun că este nevoie de un angajament mai puternic al Bruxelles-ului pentru promovarea moștenirii regionale, creșterea durabilă și creșterea nivelului de trai. Astăzi zona rurală și cei care trăiesc și lucrează aici se confruntă cu o presiune crescândă, fiind tot mai puțin motivați să continue în lipsa unor stimulente adecvate. Acest lucru va duce la dispariția unora comunități și valori fundamentale ale Europei, potrivit inițiatorilor, iar un exemplu oferit de aceștia este industria textilă tradițională, care a dispărut deja din lumea satelor
Inițiativa solicită Comisiei Europene să prezinte o propunere de consolidare și conservare a patrimoniului și a industriilor regionale în întreaga Uniune, cu scopul de a stimula creșterea rurală și de a promova practicile și activitățile în materie de ocupare a forței de muncă în mediul rural.
Promovarea patrimoniului și securitatea alimentară, cap de listă
Organizatorii demersului solicită recunoașterea importanței securității alimentare și a aprovizionării cu îngrășăminte și materiale pe bază de biogaz, pentru a menține o producție solidă de alimente în Uniune. Ei invită Comisia Europeană să includă promovarea patrimoniului rural și securitatea alimentară în Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală pentru a putea beneficia de finanțări. De asemenea, se solicită includerea lor în planurile UE de dezvoltare a zonelor rurale până în 2040 (Pactului rural, precum și Planului de acțiune rurală al UE).
„Este necesar ca propunerea să ia în considerare și să respecte industriile artizanale tradiționale care se bazează pe materiale din surse rurale și pe întreprinderile mai mici care deservesc fermele mari”.
din inițiativa cetățenească
Promovarea investițiilor și creșterea nivelului de trai în comunitățile rurale prin dezvoltarea turismului, educației și industriei axate pe patrimoniul regional în întreaga UE este o altă cerință formulată în textul inițiativei cetățenești plecate din Lituania.
Ce își propun Pactul rural și Planul de acțiune rurală
În cadrul proiectului „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE - Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040” prezentat la 30 iunie 2021, Comisia Europeană a anunțat Pactul rural și Planul de acțiune rurală. Ele identifică domeniile de acțiune dedicate zonelor și comunităților rurale pentru a le face mai puternice, conectate, rezistente și prospere prin finanțarea unor proiecte care sprijină această dezvoltare. Un raport care va fi publicat la începutul anului 2024 va identifica domeniile în care sunt necesare sprijin și finanțări sporite, precum și calea de urmat, pe baza Planului de acțiune rurală al UE. Discuțiile din jurul raportului vor contribui la procesul de pregătire a propunerilor pentru perioada de finanțare 2028-2034.
Dezastrul din satele românești
Conform statisticilor Eurostat, aproximativ 30% din populația Uniunii Europene locuiește în spațiul rural, procentul fiind însă în scădere. De la această tendință nu face excepție nici România, unde populația rurală a cunoscut un permanent declin demografic. Dacă în 2003 în mediul rural trăiau 10.193.391 de locuitori, în 2020 numărul acestora a ajuns la 8.872.342, iar datele recensământului de anul trecut vor arăta o nouă scădere, pe fondul reducerii populației României în general. Potrivit studiului „România cu un singur chip”, prezentat anul trecut în cadrul programului „Ambasada Sustenabilității”, doar în 10 județe procentul locuitorilor din sate care trăiesc din venitul minim garantat este sub 1% și doar în Ilfov este sub 0,3%. La nivel național, 1 din 66 de locuitori din mediul rural primește ajutor social, în timp ce în mediul urban, doar una din 402 persoane beneficiază de venit minim garantat. Cifrele sunt și mai grave atunci când este vorba de șomeri. 1 din 55 de locuitori din mediul rural este în această situație. Această situație gravă explică de ce în jur de 1 din 90 de locuitori din mediul rural a emigrat. Și accesul la educație în zona rurală este unul precar, iar de multe ori greutățile financiare îi fac pe tineri să renunțe repede la școală. Așa se face că există județe unde în mediul rural rata medie de promovare la Bacalaureat în 2022 a fost sub 50%, cele mai mici înregistrându-se la Călărași (sub 5%) și Alba (16%). În plus, avem județe unde mai mult de unu din 10 locuitori din mediul rural nu a absolvit învățământul primar (de exemplu județele Alba și Brașov).