Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai exact, primarii, viceprimarii, consilierii locali și județeni, președinții și vicepreședinții consiliilor judeţene nu vor mai fi aleși pentru 4 ani, așa cum se întâmplă de trei decenii în România, ci pentru 5 ani, potrivit unui proiect de lege pus zilele trecute în dezbatere, la Senat, de parlamentarii maghiari. Stabilitatea politică și nevoia uriașă de investiții locale care este „aproape imposibil de acoperit în mandate de câte 4 ani” sunt argumentele aduse de UDMR în susținerea măsurilor propuse în an electoral.
Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, pusă miercuri pe masa senatorilor - chiar în timp ce liderii PSD și PNL puneau la cale ultimele detalii ale calendarului celor patru tipuri de alegeri din 2024 - este inițiată de deputații UDMR Kelemen Hunor și Csoma Botond și senatorul UDMR Cseke Attila și susținută de alți peste 20 de colegi din aceeași formațiune politică.
Concret, proiectul vizează schimbarea duratei mandatului aleșilor locali de la 4 la 5 ani.
Model de administrație publică „de succes”
Iniațiatorii spun că, pe lângă modelul tradițional în care mandatul aleșilor locali este de 4 ani, sunt exemple din unele state membre ale Uniunii Europene în care au fost aplicate cu succes modele de administrație publică locală cu mandat de 5-7 sau de 8 ani.
„În Austria a fost implementat modelul mandatului de 5 ani în locul celui de 4 ani încă din anul 2008”, arată parlamentarii maghiari, în expunerea de motive care însoțește proiectul, acesta fiind, de altfel, și modelul de administrație publică locală pe care îl propun pentru România, chiar dacă mai dau și alte exemple de țări - precum Belgia, Franța și Germania - care au optat pentru mandate mai lungi pentru aleșii locali.
„Modelul belgian este bazat pe un mandat de 6 ani ai consilierilor municipali din rândul cărora este ales şi primarul. În Franța, de asemenea, mandatul aleșilor locali este de 6 ani, indiferent de mărimea şi implicit de metoda de alegere a consiliilor locale. În Germania, de exemplu, landurile au reguli proprii privind alegerea conducătorilor locali, iar durata mandatelor variază, în general fiind de 5-6 ani, însă în Saarland mandatul primarului este de 10 ani, în Brandenburg, în Baden-Württemberg și în Schleswig-Holstein este de 8 ani”, exemplifică inițiatorii.
5 ani în fotoliul de primar
Conform definiției din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, aleșii locali sunt: primarii, viceprimarii, consilierii locali, președinții și vicepreședinții consiliilor judeţene şi consilierii județeni.
Prin urmare, proiectul de lege al UDMR modifică mai multe articole din Codul administrativ care fac referire la durata mandatului primarului, viceprimarului, șefilor de CJ și consilierilor.
„Mandatul primarului este de 5 ani”, iar „Consiliul local se alege pentru un mandat de 5 ani în condițiile legii privind alegerea autorităților administraţiei publice locale”, stipulează documentul. De asemenea, „durata mandatului viceprimarului este egală cu durata mandatului consiliului local. În cazul în care mandatul consiliului local încetează sau încetează calitatea de consilier local, înainte de expirarea duratei normale de 5 ani, încetează de drept și mandatul viceprimarului, fără vreo altă formalitate”.
Aceeași durată a mandatului este prevăzută în proiectul de lege și pentru Consiliul județean, dar și pentru preşedintele şi vicepreşedintele CJ.
Alegătorii, mai puțin bulversați de campaniile electorale
Motivele care au stat la baza propunerii de lungire a mandatelor aleșilor de la nivelul administrației locale sunt, potrivit parlamentarilor UDMR, de ordin politic și administrativ.
„Un mandat mai mare al aleșilor locali conferă stabilitate politică, o pavăză față de schimbările şi eventualele crize politice manifestate la nivel general și care interferează cu deciziile de luat la nivel local. De asemenea, sunt amortizate bulversările create de suprapunerea alegerilor, de campanii electorale simultane sau succesive care în cele mai multe cazuri pun administrațiile locale în situații dificile de suspendare a activității și a investițiilor inițiate”, susțin inițiatorii proiectului legislativ.
În ceea ce priveşte motivația de natură administrativă, aceștia spun că 4 ani de mandat nu sunt suficienți pentru implementarea unor investiții la nivelul unităților administrativ-teritoriale.
„Experiența celor trei decenii de administrație locală relevă faptul că nevoia uriașă de investiții locale în România este aproape imposibil de acoperit în mandate de câte 4 ani, acolo unde nevoile de finanțare sunt pe termen lung, iar fondurile europene, modalitatea optimă de finanțare a programelor de dezvoltare locală, sunt supuse unui calendar bugetar de 7 ani”, mai spun inițiatorii.
Acesta a fost, probabil, și raționamentul numeroșilor edili de prin țară care, parcă tot mai des în ultimii ani, au organizat ceremonii cu pâine și cu sare la „inaugurarea” vreunei pancarte cu anunț de șantier și au tăiat cu solemnitate panglica pentru vreo investiție locală înainte ca prima săpătură să fie făcută.
Conform proiectului de lege, noile prevederi „intră în vigoare începând cu mandatul autorităților administrației publice locale alese în anul 2024”.
„Mandatele de 5 ani pentru consilierii locali și cei județeni, precum şi pentru primari/viceprimari şi preşedinţi/vicepreședinți de consilii județene ar acoperi astfel nevoia de stabilitate şi de continuitate în deciziile care privesc colectivitățile locale, precum şi derularea în bune condiții a eventualelor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile”, conchid parlamentarii maghiari.
Alegeri prezidențiale ca în Statele Unite
Tot parlamentarii UDMR au depus, în decembrie 2023, un proiect de lege pentru modificarea Legii 370/2004 privind alegerea președintelui României, prin care doresc stabilirea unei perioade mai îndelungate în care se pot organiza alegerile prezidențiale. „Proiectul ia în considerare unele modele existente la nivel internațional. Spre exemplu, în SUA, alegerile prezidențiale se desfășoară întotdeauna în prima zi de marți a lunii noiembrie, iar președintele este învestit cu noul mandat la data de 20 ianuarie a anului următor”, susțin parlamentarii maghiari.
Concret, legea propusă dorește să instituie regula ca ziua alegerilor prezidențiale să fie duminica și că alegerile au loc cu cel mult 90 de zile anterior datei în care ajunge la termen mandatul președintelui în exercițiu.
