x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ultima "excursie", in Iran, a lui Nicolae Ceausescu

0
Autor: Vasile Surcel 20 Dec 2006 - 00:00

Vizita in Iran a fost ultima "excursie" externa a lui Nicolae Ceausescu. Va prezentam, in premiera, desfasura-rea unuia dintre cele mai ciudate si neasteptate evenimente petrecute in amurgul regimu-lui comunist.

CONVORBIRI. La Teheran, in cursul discutiilor purtate cu autoritatile iraniene, Ceausescu a fost luat la intrebari despre mortii de la Timisoara

Vizita in Iran a fost ultima "excursie" externa a lui Nicolae Ceausescu. Va prezentam, in premiera, desfasurarea unuia dintre cele mai ciudate si neasteptate evenimente petrecute in amurgul regimului comunist.

Sfarsitul lunii decembrie 1989. Zile dramatice in care, intrat intr-o agonie galopanta, regimul comunist din Romania incerca sa se salveze, inabusind in sange miscarile de protest. In mod ciudat, cand "sistemul" se prabusa in jurul sau, Ceausescu a lasat totul balta si s-a dus in Iran. De ce a plecat? Ce a facut acolo? Mare lucru nu se prea stie. Au existat doar un comunicat oficial, emis la revenirea in tara, si un zvon care a intarit psihoza "teroristilor".

TERORISTII "NAVALI". La o zi dupa executia Ceausestilor, printre bucurestenii care credeau ca se razboiesc cu "teroristii superinstruiti, care trag din orice pozitie", a aparut un zvon terifiant, in ton cu avalansa de diversiuni lansate pe toate canalele posibile: un vapor sosit in Portul Constanta a adus un grup de mercenari, "angajati" de Ceausescu in cursul vizitei sale oficiale la Teheran. Adevarul, pe care putina lume l-a mai aflat, era altul. "Musulmanii" erau romani sadea, iar fiorosii "luptatori" erau doar niste slujbasi, nu dintre cei mai importanti, ai regimului de la Bucuresti. Plecati la Teheran, pe post de "antemergatori", ei au avut misiunea de a pregati vizita lui Ceausescu. Reveniti in tara la 26 decembrie, cu motonava "Targu-Neamt", toti au fost luati in primire de procurorii din Constanta, care, pusi in miscare de povestile cu "mercenary" de peste mari si tari, i-au si arestat. Declaratiile date de "teroristii navali" alcatuiesc ceea ce anchetatorii au numit "Dosarul T-Iran". Un dosar care, desi a fost ignorat pana acum cu desavarsire, ofera informatii detaliate privitoare la acest episod straniu, petrecut in ultimele zile de viata ale "Maretului Carmaci".

FRUNZE IN VANT. In acele zile, in care fostul regim tocmai isi dadea duhul, cei care aveau sa devina "teroristii musulmani" debarcati in Portul Constanta erau inca securisti, insarcinati cu paza "Obiectivului 1", dar si angajati ai Ministerului de Externe si ai unor intreprinderi de comert exterior. Unul era chiar ziarist, publicist comentator la Agentia Romana de Presa (Agerpress). Ramasi fara stapan, toti s-au dat peste cap sa-si demonstreze fidelitatea fata de noua putere. Cu variatiuni legate de fostul loc de munca, formula cel mai des folosita era: "Nu am fost contactat si nu am contactat organe ale unor puteri straine. Imi exprim adeziunea la Programul CFSN. Sunt gata sa pun intreaga mea capacitate de munca si experienta profesionala, alaturandu-ma eforturilor intregului popor, sub conducerea CFSN, pentru renasterea si cresterea prestigiului Romaniei".

PLECATI CU MULT INAINTE. Contrar majoritatii "excursiilor" externe ale lui Ceausescu, cea din Iran a fost foarte scurta: a inceput la 18 decembrie 1989 si s-a incheiat la 20. "Antemergatorii" au pornit insa la drum pe rand, cu mult inainte. Securistii si angajatii MAE au plecat cu avionul, in primul "val", la 9 decembrie, iar specialistii in comert exterior, la 12. Au facut escala la Istanbul, de unde au ajuns la Teheran, tot pe calea aerului. Doar traseul ziaristului de la Agerpress a fost mai complicat. Plecat la 13 decembrie, el a trecut mai intai pe la Moscova, unde a fost gazduit peste noapte la Ambasada Romaniei. La Teheran a ajuns abia a doua zi, la 14. In declaratia sa, Ivanici nu a pomenit despre ciudatul ocol facut pe la Moscova, intr-o perioada extrem de delicata pentru regimul comunist. Este drept ca nici anchetatorii nu s-au aratat prea curiosi in privinta acelui episod, despre care nu l-au intrebat absolut nimic.

VIATA GREA DE SECURIST. Mihai Bucuci, Ioan Rotar si Nicolae Florea, trei dintre "antemergatorii" delegatiei oficiale, erau ofiteri superiori de Securitate. Incluse in dosarul "T-Iran", declaratiile lor sunt interesante chiar si acum, dupa 17 ani de la prabusirea regimului comunist. Din ele aflam, in premiera, cu ce se ocupau securistii care pregateau detaliile "tehnice" ale vizitelor externe la nivel inalt. Mihai Bucuci era colonel la UM 0666, iar de la el aflam: "In toate cazurile am facut parte din grupele pregatitoare, care plecau in avans fata de delegatiile oficiale. Aceste grupe erau conduse de cadre cu functii importante: ministri adjuncti, secretari de stat sau sefi de unitati. Activitatea grupei se baza pe un mandat scris, compus din 8 -10 puncte. Concret, erau avute in vedere stabilirea si organizare masurilor de paza la aeroport, la sosire si la plecare, traseele de deplasare, resedinta si obiectivele din program, dar si asigurarea securitatii membrilor delegatiei cand se depuneau coroane de flori ori la vizitele in fabrici, uzine si muzee". Bucuci a plecat la 9 decembrie1989 si a ajuns la Teheran la 11, dupa o escala de o zi la Istanbul. Timp de o saptamina a pus la punct, cu organele de specialitate iraniene, paza delegatiei oficiale. Pentru a evita orice manifestari ostile la adresa lui Ceausescu, securistii romani au predat organelor locale de politie si de siguranta liste cu persoanele "periculoase", de origine romana sau straina, aflate in Iran ori in tarile vecine, liste intocmite "de unitatile centrale de Securitate". Incercand poate sa convinga ca nu era un apropiat al Ceausestilor, Bucuci s-a plans procurorilor: "Desi am lucrat mult timp in UM 0666, care asigura paza fostului dictator, nu am fost agreat in resedinte, in apartamente sau birouri. Sarcinile «de intimitate» erau rezervate cadrelor din Serviciul 1". In acelasi timp, Bucuci a incercat sa-i convinga pe procurori ca nici un prea era mare lucru sa fii in slujba directa a lui Ceausescu: "Serviciul 1 de la UM 0666 Bucuresti, care a asigurat securitatea lui N.C. si a sotiei sale, era compus din 20 de ofiteri cu varste intre 25 si 55 de ani, care lucrau in ture, 24 cu 24. Salariile nu erau mult mai mari decat ale celorlalti militari". El a tinut sa mentioneze special ca acei ofiteri "trebuiau sa aiba o conditie fizica foarte buna, dar si sa joace bine volei, sport foarte agreat de Ceausescu". Aproape ca iti vine sa le plangi de mila.

COMUNICATII "LA LIBER". Securistii care pregateau vizitele oficiale raspundeau si de legaturile telefonice cu tara. In Iran aceasta sarcina i-a revenit maiorului DSS Nicolae Florea, de la UM0695, specialist in telecomunicatii. A ajuns la Teheran la 11 decembrie si in cateva zile a pus pe roate intregul sistem de comunicatii cu tara. Era vorba despre telefon si telex, precum releul tele-foto pentru Agerpress. Principalul "beneficiar" al muncii lui a fost chiar Ceausescu. Cei care au stat in preajma presedintelui afirma ce acesta a vorbit foarte mult cu Elena, pe care, in anumite perioade, a sunat-o si din jumatate in jumatate de ora. In mod ciudat, convorbirile lui telefonice, la fel ca si restul legaturilor cu tara, nu au fost secretizate, fapt mentionat clar de fostul maior DSS Florea. Anchetatorii din 1990 nu au fost insa curiosi sa afle de ce si cine a avut interesul sa nu codifice convorbirile lui Ceausescu, facand astfel accesibile toate ordinele date de el de la distanta in acele zile tulburi.

DE CINE SE TEMEA CEAUSESCU? Aceasta ciudatenie de tehnica nu a fost singura. In decembrie 1989, Ion Talpeanu era locotenent colonel in Serviciul l in Directia a V-a a Securitatii si aghiotant prezidential. El relateaza ca delegatia propriu-zisa, cea condusa de Ceausescu, a plecat in Iran la 18 decembrie, la ora 9:05, si a ajuns la Teheran la ora 12:00. Ciudatenia de care vorbeam a constat intr-o adevarata premiera: in spatiul aerian national si al apelor teritoriale din Marea Neagra, avionul prezidential a fost escortat de patru avioane de vanatoare MIG 21, apartinand flotilei aeriene romane. Aceleasi masuri de siguranta neobisnuite s-au luat si la 20 decembrie ’89 cand, in jurul orei 15:00, aeronava prezidentiala a revenit acasa. De ce s-o fi considerat Ceausescu vulnerabil atat timp cat a zburat "pe cerul patriei"? Nu vom sti niciodata.

TOVARASI DE DRUM . Planificata cu mult inainte, aceasta ultima vizita oficiala s-a inscris in tiparul celorlalte. Inca sigur pe el si pe pozitia lui politica, probabil ca lui Ceausescu nici nu i-a trecut prin cap ca, la 18 decembrie 1989, cand pleca la Teheran, intrase in ultima lui saptamana de viata. Si ca, peste doar cateva zile, regimul comunist din Romania, pe care il condusese 24 de ani, avea sa se prabuseasca. In dimineata plecarii, Ceausescu a vorbit la resedinta din Primaverii cu generalii Iulian Vlad, Vasile Milea si Tudor Postelnicu, venti la el rand pe rand. La intalnirile cu ei, parea calm si foarte linistit. La ducere, Ceausescu a discutat, in avion, in compartimentul de lucru, cu membrii delegatiei: Ion Stoian, fost ministru de Externe, Constantin Mitea, consilier prezidential pe probleme de presa, secretarul personal Mihai Harjeu, precum si generalii Neagoe si Iosif Rus.

OFICIAL. Cu cinci zile inainte de executia "Carmaciului", Scinteia vorbea despre succesele externe ale lui Ceausescu

CONTRACTE OFICIALE. Teodorescu Cristian, era angajat al Ministerului de Externe, atasat la Directia Relatii lV. Cunoscator al limbii farsi (persana), a plecat la Teheran la 9 decembrie 1989. O data cu inceperea vizitei oficiale, Teodorescu a fost translator la toate discutiile la nivel inalt. In aceasta calitate, a stat alaturi de Ceausescu la toate intalnirile oficiale si stie tot ce a facut si a discutat acesta. "Am participat la convorbirile cu presedintele Ali Akbar Hashemi Rafsanjani, cu ministrul de Externe Ali Akbar Velayati si cu vicepresedintele Masud Roghani Zanjeni, seful delegatiei iraniene la Comisia Mixta de Cooperare Economica. Am tradus si in cele trei runde de convorbiri particulare avute de Ceausescu cu Rafsanjani", a relatat el. "In cursul intrevederilor s-au discutat generalitati privind colaborarea economica romano-iraniana si aspecte ale situatiei politice internationale, in special a celei din Europa rasariteana. Apoi am insotit delegatia oficiala la actiunile protocolare si la vizitele la obiective economice si social culturale din Teheran." Asadar, nici pomeneala de tratative privitoare la angajarea unor luptatori care sa actioneze in sprijunul regimului comunist roman.

SPAGI LA "NIVEL INALT". In primele zile ale Revolutiei a circulat si zvonul ca Nicolae Ceausescu s-ar fi dus in Iran ca sa-si puna averea la adapost. Atunci se vorbea despre mari sume in valuta si despre niste lazi cu bijuterii pe care le-ar fi dus acolo. Asemenea zvonuri se bazau pe relatiile stranse pe care liderul comunist de la Bucuresti le-ar fi avut cu regimul de la Teheran. Adevarul este ca bunele relatii, care existasera pe timpul sahinsahului Reza Pahlavi erau de domeniul trecutului. In decembrie ’89, ateistul Ceausescu nu se mai bucura de simpatie, iar relatiile sale cu ayatolahii erau mai de graba reci. In privinta acestui scop ascuns al vizitei oficiale, iata ce declara colonelul Mihai Bucuci: "Cu privire la vizitele facute de dictator in strainatate, informez ca nu am cunostinta despre intentia sa de a face depuneri de valori la diferite banci". In schimb, fostul securist Bucuci descrie detaliile unui "protocol" la scara mica, "spagi" marunte, menite mai curand sa castige bunavointa: "Cunosc ca se aduceau prin protocolul de stat cadouri. De regula, pentru seful statului, gazda erau obiecte de cristal sau portelan ori bauturi scumpe. Pentru personalul de deservire, agenti de securitate, bucatari, operatori, soferi, erau obiecte cu valoare mai mica, precum fete de masa de artizanat, tislaifare, camasi ori cravate".

LUAT LA ROST DE IRANIENI. Privitor la pretinsa bunavointa a iranienilor, ziaristul Ioan Ivanici relateaza un episod rar intalnit intr-o vizita la nivel maxim. Episod in cursul caruia, incalcand uzantele diplomatice, oficialitatile locale au tinut sa-i arate sefului de stat roman ca nu se bucura de prietenia lor neconditionata. El relateaza intorsatura neasteptata pe care a luat-o a doua runda de convorbiri oficiale cu Rafsanjani. In loc sa fie continuate convorbirile internationale, asa cum se convenise cu o zi inainte, seful statului iranian a cerut sa fie informat in legatura cu evenimentele de la Timisoara. Plin de aplomb, Ceausescu a raspuns ca este vorba doar despre niste zvonuri, stiri false raspandite de agentiile de presa si ca problemele acestea, chiar daca ar fi adevarate, privesc poporul roman. Atitudinea lui aroganta nu a impresionat pe nimeni. La plecarea delegatiei oficiale, 30 dintre ambasadorii straini acreditati la Teheran au refuzat sa vina la aeroport, in semn de protest fata de cele intamplate la Timisoara. A fost o alta incalcare a protocolului diplomatic cu care Ceausescu nu se mai intalnise in lunga sa cariera de sef de stat.

SUB PRESIUNEA PRESEI STRAINE. Ziaristul Ioan Ivanici le-a relatat anchetatorilor cateva episoade legate de "relatiile" lui Ceausescu cu ziaristii straini, curiosi sa afle amanunte legate de situatia din tara si mai ales de la Timisoara. Motiv pentru care sefii delegatiei s-au zbatut din rasputeri sa contracareze informatiile din presa straina. Ivanici relateaza: "Dimineata am fost cu grupul de presa la cele doua momente oficiale care au avut loc: depunerea coroanei de flori la mormantul lui Khomeini si vizita la IRAN Hodro si la Muzeul Coroanelor. Afland prin intermediul agentiilor internationale despre ororile de la Timisoara, l-am informat pe consilierul Constantin Mitea ca agentiile straine comenteaza pe larg acele evenimente. Mi-a spus ca nu e adevarat, ca sunt incercari de a prezenta nefavorabil situatia din Romania. Tot miercuri dimineata Harjeu si gen. Neagoe mi-au cerut sa le spun ce comenteaza agentiile internationale. Le-am prezentat atat pozitia lui Nemeth, primul-ministru al Ungariei, cat si a unui adjunct al ministrului maghiar de Externe, pozitii exprimate in interviuri la Radio Viena si Radio Moscova, preluate de agentiile internationale si intr-un comentariu al BBC. Le-am spus ca, potrivit acelor declaratii, ar exista dovezi ca la Timisoara s-a tras in populatie si ca au murit sute de oameni, iar alte sute au fost ranite. Raspunsul a fost ca sunt, pur si simplu, scorneli si inventii si ca nu trebuie acordata nici o atentie acestor comentarii, ca se va merge acasa si se va lua o pozitie. Cat am fost la Teheran am fost intrebati de reprezentanti ai presei iraniene daca este adevarat ca la Timisoara a avut loc o manifestatie inabusita in sange. Le-am spus ca nu cunosc nimic in plus fata de cele aflate pe agentiile internationale. Am mai precizat ca era greu de crezut ca un sef de stat care avea asemenea probleme acasa ar pleca din tara". Ivanici relateaza ca autoritatile iraniene au evitat totusi sa-l puna pe Ceausescu in situatia penibila de a da piept in mod direct cu reprezentantii presei straine. "Am aflat ca au existat cereri ale ziaristilor straini, aflati la Teheran, care solicitau sa-i ia interviuri lui Ceausescu in legatura cu evenimentele de acasa. In aceeasi ordine de idei, precizez ca, desi partea iraniana dorea ca acei doi sefi de state sa faca declaratii presei la aeroport, partea romana a convins gazdele ca acestea sa se faca imediat dupa semnare, la palatul prezidential, doar in prezenta presei iraniene si romane."
Citeşte mai multe despre:   special,   externe,   tara,   stat,   timisoara,   decembrie,   ceausescu,   comunist,   iran,   teheran,   oficiale,   delegatiei,   bucuci

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...

Mentenanță postgaranție de 6 milioane de euro de la ROMATSA către firma fiicei generalului SRI Dumitru Zamfir

Mentenanță postgaranție de 6 milioane de euro de la ROMATSA către firma fiicei generalului SRI Dumitru Zamfir
Galerie Foto Seria contractelor încheiate de instituțiile statului cu companii private controlate direct sau indirect de foști ofițeri de rang înalt din serviciile secrete continuă și sub oblăduirea noii guvernări. ROMATSA,...

Regina videochatului din România câștigă în două săptămâni cât Iohannis în trei ani

Regina videochatului din România câștigă în două săptămâni cât Iohannis în trei ani
Îşi desfăşoară activitatea în cele mai frumoase decoruri, nu se expun nici unui pericol şi fac câteva mii de dolari pe lună. Cei mai profesionişti îşi pot adăuga în conturi din prestaţia lor sume cu ceva...
Serviciul de email marketing furnizat de