x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ultima flacără a romănismului

0
Autor: Vitalie Calugareanu Dana Cobuz 29 Oct 2007 - 00:00
Ultima flacără a romănismului


Din doi artişti s-a născut un alt artist, Cristofor. Dumnezeu l-a dăruit cu talent, inteligenţă şi modestie, ca pe părinţii lui. La 15 ani de la decesul mamei şi tatălui său, Cristofor vorbeşte despre căt de puţin este cinstită memoria acestor romăni adevăraţi.



Din doi artişti s-a născut un alt artist, Cristofor. Dumnezeu l-a dăruit cu talent, inteligenţă şi modestie, ca pe părinţii lui. La 15 ani de la decesul mamei şi tatălui său, Cristofor vorbeşte despre căt de puţin este cinstită memoria acestor romăni adevăraţi.


  • Jurnalul Naţional: Au trecut 15 ani de la dispariţia părinţilor tăi. Ce a rămas in urma lui Ion şi a Doinei?
Cristofor Aldea Teodorovici: Consider că a rămas o mare bogăţie, un tezaur muzical, un tezaur de cultură pe toate planurile - o simbioză intre poeziile lui Adrian Păunescu, Grigore Vieru, Ion Hadărcă şi ale multor altor poeţi cu ideile muzicale ale compozitorului Ion Aldea Teodorovici, cu preţuirea spiritualităţii romăneşti. Unul dintre cele mai importante lucruri care au rămas in urma lor este faptul că tot timpul au incercat să fie la un nivel căt mai inalt pe toate planurile - componistic, de prezenţă scenică rafinată. Ion şi Doina au lăsat un material muzical destul de vast, chiar dacă s-au dus atăt de repede dintre noi. Sunt peste 300 de piese, multe dintre ele au rămas in inimile romănilor şi asta mă bucură, pentru că, in cele mai bune cazuri, un artist rămăne cunoscut pentru una-două piese pe care le-a căntat. Tatăl şi mama mea au reuşit foarte bine să facă acest dialog intre Dumnezeu şi omul de rănd prin talentul şi prin forţa lor de muncă. Felul in care şi-au dedicat munca celor din jurul lor s-a văzut şi la inmormăntarea lor, cănd in Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău au fost prezenţi peste 150.000 de oameni. Asta arată căt de mult a contat ce a făcut omul pentru poporul său. In anii ’80, părinţii mei mergeau prin satele Moldovei să dea concerte chiar şi pe un colac cu sare, fără bani. Pentru că nu banii sunt importanţi, ci găsirea acelui punct de legătură intre artist şi public.


  • Există continuatori ai luptei lor pentru unire, pentru romănism?
Nu, nu mai există. Dacă vorbim de artişti, se impuţinează incet-incet. Dacă am fi un pic mai ambiţioşi, mai incăpăţănaţi, cum sunt cazacii cu ruşii, cred că am avea mai multe şanse de reuşită. Ultima mare flacără care a ars in lupta pentru romănism este reprezentată de părinţii mei. Poate chiar şi faptul că şi-au dat viaţa pentru acest ideal - acesta este felul in care privesc dispariţia lor - o demonstrează.


Nu le este menţinută vie memoria

  • A funcţionat cenzura căntecelor lor şi după dispariţia fizică a părinţilor tăi?
Bineinţeles. Au fost multe probleme. Mie mi-era poate mai greu să le inţeleg la vărsta aceea, fiindcă aveam 10-12 ani pe atunci. Cănd am pus bazele Festivalului "Două inimi gemene" in memoria părinţilor mei, mi s-a părut că va fi mult mai uşor, ştiind căte au făcut ei pentru ţara asta şi pentru Romănia. Mă găndeam că la căţi prieteni au avut nu se vor intoarce toţi cu spatele, că vom beneficia de recunoştinţă din partea Moldovei ca stat şi ca oameni de afaceri. Dar nu a fost şi nu e uşor. Nu ştiu de ce, dar foarte mulţi nu doresc să contribuie la menţinerea memoriei lui Ion şi a Doinei. M-a descurajat şi faptul că, in ciuda ajutorului pe care l-am primit de-a lungul timpului de la Departamentul pentru Romănii de Pretutindeni, la Bucureşti nu s-a organizat nici măcar un concert in memoria soţilor Aldea Teodorovici. Nici măcar o mică amintire! Poate Adrian Păunescu să-i mai fi pomenit din cănd in cănd. Incă o mare tristeţe este faptul că nici in Romănia, nici in Moldova nu s-a introdus in cărţile de studiu de muzică Ion Aldea Teodorovici - compozitorul. Nu este studiat, nu este dat ca exemplu, deşi a fost un creator care a imbinat muzica simfonică, pop, rock’n’roll cu elemente tradiţionale ale muzicii noastre.


  • Şoferul maşinii a supravieţuit accidentului. Ai vorbit vreodată cu el?
Nu, niciodată. A venit o singură dată la noi acasă, eu eram in altă cameră şi n-am putut să-l privesc, să-l intălnesc. Mi se părea un fel de monstru. Aveam 11 ani. Ştiu că a vorbit cu bunica mea, dar nu mă interesa nimic. Doream doar să plece căt mai repede din casă.


Noaptea blestemată

  • Ştii dacă Poliţia a stabilit cauzele accidentului, vinovaţii?
Nu prea m-am băgat in detaliile astea, iar după vărsta de 18-19 ani deja n-am mai incercat să aflu ceva. Am presupunerile şi ideile mele legate de accident, dar nu vreau să le fac publice.


  • Erai un copil cănd te-au părăsit pentru totdeauna. Ce-ţi aminteşti despre părinţii tăi?
Relaţia băiat - mamă era foarte puternică. Mama era cea care era cel mai aproape de mine. Ea imi dădea cărţi să citesc şi tot ea imi lua cărţile, să nu le mai citesc (zămbeşte). Auzise ea de o teorie că e bine ca, după ce face 5 ani, copilul nu e bine să mai citească o perioadă. Eu incepusem să citesc de pe la 2 ani... "Micul Prinţ". Bineinţeles că teoria mamei nu mă oprea să citesc, pe ascuns. Dar ea căuta să stea mai mereu pe lăngă mine, cu tot felul de atlasuri, de rebusuri, de jocuri de logică... Tata a fost puţin mai indepărtat de mine pănă la o anumită vărstă, pentru că el aştepta să aibă şi o fetiţă. De altfel, mama era insărcinată şi aştepta o fetiţă cănd s-a intămplat tragedia. Dar, pe cănd aveam 6-7 ani, eram prieten cu tata. Mergeam cu el la "fete", la petreceri cu muzicieni, iar eu eram absolut vrăjit. Pe de altă parte, le duceam dorul: mai tot timpul ei erau in turnee, iar eu stăteam la bunici. Aveam mereu speranţa că "măine vin, măine vin acasă". Cel mai fericit eram cănd veneau la noi in casă artiştii. Apăreau romănii Tudor Gheorghe, Vasile Şeicaru, Ştefan Hruşcă, basarabenii Gheorghe Ursachi, Grigore Vieru şi se incingeau "şezători" la un pahar de vin.


  • Ai simţit vreodată că eşti compătimit sau "ajutat"Â pentru că eşti singurul copil al lui Ion şi al Doinei?
Mi-au fost foarte antipatici toţi cei care mă jeleau, că sunt orfan. Doream să evit căt mai mult penibilităţile acestea. In şcoală incercam să primesc mai bine un 7 sau un 6 decăt să mi se pună 9 şi 10, pentru că mă cheamă Aldea Teodorovici. După aceea, poate singura perioadă in care simţeam că lumea mă compătimeşte a fost atunci cănd am căntat la Biserica "Sf. Gheorghe" din Bucureşti. Eu eram deja la Conservator in anul III, bas bariton la Canto clasic, fiind deja pe picioarele mele ca vocalist. Eram deja foarte sigur pe ce pot cănta, un artist mititel. Doamna Cioclea, fără să mă intrebe ceva, m-a luat la biserică să cănt. Am căntat o arie din Mozart şi m-a angajat pe loc. Să zicem că atunci am fost "ajutat", deşi, dacă nu eram bun, nu rămăneam in cor.


  • Cum ţi s-a părut viaţa la Bucureşti, comparativ cu Chişinăul?
Chişinăul este un oraş mai mic şi cu prea mulţi prieteni, pe care-i intălneşti in fiecare zi pe stradă. La Bucureşti nu te vezi cu amicii in fiecare zi la o bere, ai mai mult timp pentru tine. In Romănia poţi să creşti cultural. Se organizează multe concerte, ai ocazia să vezi pe viu multe personalităţi. La Chişinău nu i-aş fi văzut niciodată.


  • De ce nu ai rămas in Romănia?
M-am intors la Chişinău, pentru că mi-am dorit mult să obţin o bursă la Londra, să studiez mai departe muzica. Nu mi-au ieşit planurile, Conservatorul in Anglia costă enorm. Caut in continuare soluţii să plec in Europa. In Moldova nu găsesc public pentru muzica pe care o fac eu.


Proiecte, impliniri

  • Spune-ne mai multe despre "Soulfull Brothers", proiectul tău muzical.
Eu sunt vocalist, clăpar, aranjor şi compozitor, iar prietenul meu Ionuţ Caragia (fiul compozitorului Nicolae Caragia) este chitarist, vocalist şi deopotrivă compozitor şi aranjor. Piesele le facem in studioul de acasă. Avem mici incercări de a ne prezenta piesele la Chişinău, la Moscova, in Romănia şi Ucraina. Cu surprindere am constatat că publicul de la Bucureşti este mai refractar la jazz-soul-pop decăt cel de la Moscova şi chiar cel de la Chişinău. Stilul pe care-l imbrăţişăm este inspirat de la Stevie Wonder, George Benson, Barry White. Eu mă văd mai mult singur pe scenă, a inceput să-mi placă să privesc in ochi spectatorii.


  • Te lupţi de cinci ani să menţii vie memoria părinţilor tăi prin Festivalul "Două inimi gemene"...
Am incercat, prin Organizaţia "Două inimi gemene", prin care facem şi festivalul cu acelaşi nume, să incurajăm schimbul cultural european şi mondial, chiar prin intermediul pieselor lui taică-meu. Prin regulament se impune concurenţilor să cănte o piesă a lui Ion şi Doina, in romănă. La acest capitol s-au arătat curioşi mulţi interpreţi şi artişti veniţi din spaţiul rusesc şi cel european. Spre exemplu, am avut un interpret rus care, la mijlocul piesei "Limba noastră", s-a lăsat in genunchi pe scenă, iar sala a fost in extaz.

Citeşte mai multe despre:   special,   cănd

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară
Galerie Foto Dr. Tarek Nazer, chirurg ortoped, este președintele Asociației Europene de Artroscopie și Chirurgie Minim Invazivă. Trăiește în România de 30 de ani. Avea 5 ani când familia lui s-a mutat din Siria la...

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a achiziționat două softuri informatice pentru testarea viitorilor agenți care urmează să păzească demnitarii în tehnici de condus a autovehiculelor instituției, dar și...

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”
Galerie Foto Cu sânge de bănățean curgând prin vene, Erwin Lucian Bureriu le-a făcut pe toate: profesor, jurnalist și secretar de redacție, biliotecar, proprietar de librărie, muzician, grafician, dar mai ales poet și...

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală
Există o polemică între reumatologi şi ortopezi, legat de când este bine să se implanteze o proteză în articulaţia suferindă: de la primele simptome, cum zic chirurgii ortopezi, sau mai târziu, după...

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!
Galerie Foto Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul...

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc
Galerie Foto Nici nu s-a uscat bine tușul pe buletinele de vot de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, că proaspătul liberal, fost PSD-ist, Mihai Chirica, de la Iași, reales primar, a și atribuit un contact de...

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor
Galerie Foto Fata cea mare a lui Traian Băsescu și-a cooptat, cu o lună înainte de alegerile locale, soțul în cadrul companiei de consultanță pe care o deține. Odată cu intrarea lui Radu Petru Pricop în această...

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii
Galerie Foto Numit, prin semnătura lui Ludovic Orban și a Secretarului General al Guvernului Antonel Tănase, în funcția de consilier de stat, Eduard Andi Manciu, cel care conduce celebrul Grup de Comunicare Strategică, nu...

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi
De multe ori observăm că unii oameni se plâng de ochi, aceştia par chinuiţi, se înroşesc, lăcrimează, au mâncărimi. Multă lume crede că se pricepe și îndeamnă cu sfaturi greşite pe cel cu ochii în...

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor
Instituția condusă de Florin Cîțu a investit prețul unui apartament în București pentru achiziționarea unui sistem nou-nouț de supraveghere video, pe care urmează să-l monteze la sediul din Capitală al Centru...

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”
Galerie Foto Producătorii de confecții trag un semnal de alarmă: mulți români dau banii pe chinezisme de proastă calitate sau pe cârpe frumos colorate cu care își acoperă nasul și gura, în loc de măşti făcute din...

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ
Galerie Foto Documente explozive, aflate pe masa procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), arată că, în contabilitatea Ministerului Agriculturii, în 2008, când Dacian Cioloș a decis să...

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu
Galerie Foto Poliția Română a încheiat cu una dintre firmele înființate de grupul UTI, controlat de Tiberiu Urdăreanu, un contract de 1,3 milioane de euro, pentru realizarea unui registru special. Este vorba despre o...

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig
Lumea îşi pune singură diagnosticul când e vorba de plămâni. Cum tuşeşte puţin, omul se autodiagnostichează: „Am pneumonie”. Dar şi cei cu astm ridică glasul când vine sezonul rece.Interviu cu profesor...

Cu ce averi pleacă marii învinși de la alegerile locale, dar cu ce averi preiau mandatele câștigătorii

Cu ce averi pleacă marii învinși de la alegerile locale, dar cu ce averi preiau mandatele câștigătorii
Galerie Foto Alegerile din 27 septembrie au însemnat, pentru unii dintre cei mai importanți ocupanți de fotolii în administrația publică locală, o lovitură neașteptată, carierele lor fiind întrerupte după mulți ani de...
Serviciul de email marketing furnizat de