x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ultima flacără a romănismului

0
Autor: Vitalie Calugareanu Dana Cobuz 29 Oct 2007 - 00:00
Ultima flacără a romănismului


Din doi artişti s-a născut un alt artist, Cristofor. Dumnezeu l-a dăruit cu talent, inteligenţă şi modestie, ca pe părinţii lui. La 15 ani de la decesul mamei şi tatălui său, Cristofor vorbeşte despre căt de puţin este cinstită memoria acestor romăni adevăraţi.



Din doi artişti s-a născut un alt artist, Cristofor. Dumnezeu l-a dăruit cu talent, inteligenţă şi modestie, ca pe părinţii lui. La 15 ani de la decesul mamei şi tatălui său, Cristofor vorbeşte despre căt de puţin este cinstită memoria acestor romăni adevăraţi.


  • Jurnalul Naţional: Au trecut 15 ani de la dispariţia părinţilor tăi. Ce a rămas in urma lui Ion şi a Doinei?
Cristofor Aldea Teodorovici: Consider că a rămas o mare bogăţie, un tezaur muzical, un tezaur de cultură pe toate planurile - o simbioză intre poeziile lui Adrian Păunescu, Grigore Vieru, Ion Hadărcă şi ale multor altor poeţi cu ideile muzicale ale compozitorului Ion Aldea Teodorovici, cu preţuirea spiritualităţii romăneşti. Unul dintre cele mai importante lucruri care au rămas in urma lor este faptul că tot timpul au incercat să fie la un nivel căt mai inalt pe toate planurile - componistic, de prezenţă scenică rafinată. Ion şi Doina au lăsat un material muzical destul de vast, chiar dacă s-au dus atăt de repede dintre noi. Sunt peste 300 de piese, multe dintre ele au rămas in inimile romănilor şi asta mă bucură, pentru că, in cele mai bune cazuri, un artist rămăne cunoscut pentru una-două piese pe care le-a căntat. Tatăl şi mama mea au reuşit foarte bine să facă acest dialog intre Dumnezeu şi omul de rănd prin talentul şi prin forţa lor de muncă. Felul in care şi-au dedicat munca celor din jurul lor s-a văzut şi la inmormăntarea lor, cănd in Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău au fost prezenţi peste 150.000 de oameni. Asta arată căt de mult a contat ce a făcut omul pentru poporul său. In anii ’80, părinţii mei mergeau prin satele Moldovei să dea concerte chiar şi pe un colac cu sare, fără bani. Pentru că nu banii sunt importanţi, ci găsirea acelui punct de legătură intre artist şi public.


  • Există continuatori ai luptei lor pentru unire, pentru romănism?
Nu, nu mai există. Dacă vorbim de artişti, se impuţinează incet-incet. Dacă am fi un pic mai ambiţioşi, mai incăpăţănaţi, cum sunt cazacii cu ruşii, cred că am avea mai multe şanse de reuşită. Ultima mare flacără care a ars in lupta pentru romănism este reprezentată de părinţii mei. Poate chiar şi faptul că şi-au dat viaţa pentru acest ideal - acesta este felul in care privesc dispariţia lor - o demonstrează.


Nu le este menţinută vie memoria

  • A funcţionat cenzura căntecelor lor şi după dispariţia fizică a părinţilor tăi?
Bineinţeles. Au fost multe probleme. Mie mi-era poate mai greu să le inţeleg la vărsta aceea, fiindcă aveam 10-12 ani pe atunci. Cănd am pus bazele Festivalului "Două inimi gemene" in memoria părinţilor mei, mi s-a părut că va fi mult mai uşor, ştiind căte au făcut ei pentru ţara asta şi pentru Romănia. Mă găndeam că la căţi prieteni au avut nu se vor intoarce toţi cu spatele, că vom beneficia de recunoştinţă din partea Moldovei ca stat şi ca oameni de afaceri. Dar nu a fost şi nu e uşor. Nu ştiu de ce, dar foarte mulţi nu doresc să contribuie la menţinerea memoriei lui Ion şi a Doinei. M-a descurajat şi faptul că, in ciuda ajutorului pe care l-am primit de-a lungul timpului de la Departamentul pentru Romănii de Pretutindeni, la Bucureşti nu s-a organizat nici măcar un concert in memoria soţilor Aldea Teodorovici. Nici măcar o mică amintire! Poate Adrian Păunescu să-i mai fi pomenit din cănd in cănd. Incă o mare tristeţe este faptul că nici in Romănia, nici in Moldova nu s-a introdus in cărţile de studiu de muzică Ion Aldea Teodorovici - compozitorul. Nu este studiat, nu este dat ca exemplu, deşi a fost un creator care a imbinat muzica simfonică, pop, rock’n’roll cu elemente tradiţionale ale muzicii noastre.


  • Şoferul maşinii a supravieţuit accidentului. Ai vorbit vreodată cu el?
Nu, niciodată. A venit o singură dată la noi acasă, eu eram in altă cameră şi n-am putut să-l privesc, să-l intălnesc. Mi se părea un fel de monstru. Aveam 11 ani. Ştiu că a vorbit cu bunica mea, dar nu mă interesa nimic. Doream doar să plece căt mai repede din casă.


Noaptea blestemată

  • Ştii dacă Poliţia a stabilit cauzele accidentului, vinovaţii?
Nu prea m-am băgat in detaliile astea, iar după vărsta de 18-19 ani deja n-am mai incercat să aflu ceva. Am presupunerile şi ideile mele legate de accident, dar nu vreau să le fac publice.


  • Erai un copil cănd te-au părăsit pentru totdeauna. Ce-ţi aminteşti despre părinţii tăi?
Relaţia băiat - mamă era foarte puternică. Mama era cea care era cel mai aproape de mine. Ea imi dădea cărţi să citesc şi tot ea imi lua cărţile, să nu le mai citesc (zămbeşte). Auzise ea de o teorie că e bine ca, după ce face 5 ani, copilul nu e bine să mai citească o perioadă. Eu incepusem să citesc de pe la 2 ani... "Micul Prinţ". Bineinţeles că teoria mamei nu mă oprea să citesc, pe ascuns. Dar ea căuta să stea mai mereu pe lăngă mine, cu tot felul de atlasuri, de rebusuri, de jocuri de logică... Tata a fost puţin mai indepărtat de mine pănă la o anumită vărstă, pentru că el aştepta să aibă şi o fetiţă. De altfel, mama era insărcinată şi aştepta o fetiţă cănd s-a intămplat tragedia. Dar, pe cănd aveam 6-7 ani, eram prieten cu tata. Mergeam cu el la "fete", la petreceri cu muzicieni, iar eu eram absolut vrăjit. Pe de altă parte, le duceam dorul: mai tot timpul ei erau in turnee, iar eu stăteam la bunici. Aveam mereu speranţa că "măine vin, măine vin acasă". Cel mai fericit eram cănd veneau la noi in casă artiştii. Apăreau romănii Tudor Gheorghe, Vasile Şeicaru, Ştefan Hruşcă, basarabenii Gheorghe Ursachi, Grigore Vieru şi se incingeau "şezători" la un pahar de vin.


  • Ai simţit vreodată că eşti compătimit sau "ajutat"Â pentru că eşti singurul copil al lui Ion şi al Doinei?
Mi-au fost foarte antipatici toţi cei care mă jeleau, că sunt orfan. Doream să evit căt mai mult penibilităţile acestea. In şcoală incercam să primesc mai bine un 7 sau un 6 decăt să mi se pună 9 şi 10, pentru că mă cheamă Aldea Teodorovici. După aceea, poate singura perioadă in care simţeam că lumea mă compătimeşte a fost atunci cănd am căntat la Biserica "Sf. Gheorghe" din Bucureşti. Eu eram deja la Conservator in anul III, bas bariton la Canto clasic, fiind deja pe picioarele mele ca vocalist. Eram deja foarte sigur pe ce pot cănta, un artist mititel. Doamna Cioclea, fără să mă intrebe ceva, m-a luat la biserică să cănt. Am căntat o arie din Mozart şi m-a angajat pe loc. Să zicem că atunci am fost "ajutat", deşi, dacă nu eram bun, nu rămăneam in cor.


  • Cum ţi s-a părut viaţa la Bucureşti, comparativ cu Chişinăul?
Chişinăul este un oraş mai mic şi cu prea mulţi prieteni, pe care-i intălneşti in fiecare zi pe stradă. La Bucureşti nu te vezi cu amicii in fiecare zi la o bere, ai mai mult timp pentru tine. In Romănia poţi să creşti cultural. Se organizează multe concerte, ai ocazia să vezi pe viu multe personalităţi. La Chişinău nu i-aş fi văzut niciodată.


  • De ce nu ai rămas in Romănia?
M-am intors la Chişinău, pentru că mi-am dorit mult să obţin o bursă la Londra, să studiez mai departe muzica. Nu mi-au ieşit planurile, Conservatorul in Anglia costă enorm. Caut in continuare soluţii să plec in Europa. In Moldova nu găsesc public pentru muzica pe care o fac eu.


Proiecte, impliniri

  • Spune-ne mai multe despre "Soulfull Brothers", proiectul tău muzical.
Eu sunt vocalist, clăpar, aranjor şi compozitor, iar prietenul meu Ionuţ Caragia (fiul compozitorului Nicolae Caragia) este chitarist, vocalist şi deopotrivă compozitor şi aranjor. Piesele le facem in studioul de acasă. Avem mici incercări de a ne prezenta piesele la Chişinău, la Moscova, in Romănia şi Ucraina. Cu surprindere am constatat că publicul de la Bucureşti este mai refractar la jazz-soul-pop decăt cel de la Moscova şi chiar cel de la Chişinău. Stilul pe care-l imbrăţişăm este inspirat de la Stevie Wonder, George Benson, Barry White. Eu mă văd mai mult singur pe scenă, a inceput să-mi placă să privesc in ochi spectatorii.


  • Te lupţi de cinci ani să menţii vie memoria părinţilor tăi prin Festivalul "Două inimi gemene"...
Am incercat, prin Organizaţia "Două inimi gemene", prin care facem şi festivalul cu acelaşi nume, să incurajăm schimbul cultural european şi mondial, chiar prin intermediul pieselor lui taică-meu. Prin regulament se impune concurenţilor să cănte o piesă a lui Ion şi Doina, in romănă. La acest capitol s-au arătat curioşi mulţi interpreţi şi artişti veniţi din spaţiul rusesc şi cel european. Spre exemplu, am avut un interpret rus care, la mijlocul piesei "Limba noastră", s-a lăsat in genunchi pe scenă, iar sala a fost in extaz.

Citeşte mai multe despre:   special,   cănd

 



Mai multe titluri din categorie

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare
Galerie Foto Fostul cap militar al Serviciului Român de Informații, generalul în rezervă, cu patru stele, Florian Coldea, împreună cu ex-colegul său, generalul Dumitru Cocoru, și-au extins afacerile. Cei doi au înființat, r...

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”
Galerie Foto Se pregătea să emigreze în Elveția sau în Germania și a ajuns în Irak. Așa începe povestea lui George Vlajie, un tânăr român care, în 2013, a hotărât să se realizeze profesional în vestul Europei....
Serviciul de email marketing furnizat de