Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Putini stiu ca in afara lui George Emil Palade mai exista un savant cu sange romanesc castigator al premiului Nobel! Este vorba despre un urmas al cancelarului domnesc Iuri Stefanovici, nepot al carturarului Nicolae Milescu (Spatarul). Savantul rus Ilia Mecinikov (1845-1916) a primit in 1908 Nobelul pentru medicina, stramosii sai plecand din Milestii Vasluiului. De altfel, Mecinikov inseamna traducerea in limba rusa a cuvantului Spataru, "mech" in slava semnificand spada. Biologul este omul de stiinta care a introdus conceptul de imunitate, pentru care a si fost recompensat cu pretioasa distinctie. In "Enciclopedia" lui Brockhaus si Efron este trecut faptul ca membrii familiei sale sunt nobili ce se trag dintr-un boier moldovean, spatarul Iuri Stepanovici, venit in Rusia cu printul Dimitrie Cantemir in 1711. Inca din 1934, prof. univ. C.G. Bedreag prezenta la un congres stiintific comunicarea intitulata: "Originile moldovene ale naturalistului Ilie Milescu Mechinikov, premiul Nobel pe 1908 pentru imunitate". Unul dintre stramosii sai, boierul carturar Nicolae Milescu Spatarul, s-a nascut in 1636 la Milesti, un sat de langa Vaslui care astazi nu mai exista. In cartea "Efigii pe meridianele cunoasterii", autorul C. Popescu-Ulmu arata ca prof. C.G. Bedreag sustine ca stramosul direct al reputatului biolog este marele spatar Gheorghita Milescu, ruda a lui Nicolae si care era una dintre capeteniile micii armate de 1.000 de moldoveni care l-a insotit pe domnitorul Dimitrie Cantemir in exilul sau voluntar in Rusia in timpul tarului Petru cel Mare, dupa lupta de pe Prut de la Stanilesti. Popescu-Ulmu povesteste ca aici Milescu s-a casatorit cu o moscovita, iar descendentii lui aveau sa poarte in viitor numele de Spatariev (Mecinikov).
Viata savantului cu origini romanesti
Ilia Mecinikov s-a nascut intr-un sat de langa Harkov, Ucraina, fiind cel mai mic dintre fiii unui ofiter de paza si al Emiliei Mecinikova. El a dezvoltat inca de timpuriu o pasiune pentru stiintele naturii. Elev model, a studiat sarguincios limba germana pentru a citi in original clasicii materialismului – Vogt, Feuerbach si altii. Inainte de a termina studiile liceale, pentru a se pregati temeinic pe taramul stiintific, Mecinikov a audiat cursurile universitare si a intrat in contact cu profesorii. S-a inscris la Universitatea din Harkov, dar dandu-si seama ca cele predate nu corespundeau aspiratiilor sale s-a hotarat sa termine studiile in doi ani in loc de patru. Prin cercetarile sale alaturi de un alt savant, Kovalevsky, si el laureat Nobel, a pus bazele embriologiei comparate. Ajuns la o varsta frageda profesor la Odessa, preda studentilor din anul trei desi era mai tanar decat ei. Mecinikov a mostenit, insa, de la stramosii sai, Milestii, pasiunea de a calatori. Astfel, a ajuns la mai multe universitati si centre de cercetare importante ale lumii, in Germania, Italia, Rusia (Sankt Petersburg, Odessa) si Franta, la Institutul Pasteur. Savantul Secenov il descrie ca fiind "seducator prin vivacitatea inteligentei, un spirit inepuizabil, cu vaste cunostinte in toate domeniile". Mecinikov a povestit el insusi cum a facut marea descoperire. Pe cand facea o analiza la microscop, familia sa fiind plecata, s-a gandit ca "celule analoage celor studiate trebuie sa apere organismul impotriva unor intrusi daunatori". Asa s-a nascut imunologia si savantul a luat premiul Nobel pentru medicina. Descoperirea sa, careia i-a dedicat urmatorii 25 de ani, a servit ca baza teoriei fagocitare. "Aceste celule trebuie ca distrug microbii digerandu-i, aducand prin aceasta vindecarea. Inflamatia este astfel o reactie curativa a organismului, iar simptomele morbide nu traduc decat lupta organismului cu microbii", spunea biologul. Celulele "devorante" capata denumirea de fagocite printr-o traducere din greaca. Nu intamplator Mecinikov a avut legaturi foarte stranse si cu savantii romani Ion Cantacuzino si Constantin Levaditi, considerati printre discipolii sai. In anul 1904, Mecinikov a ajuns sub-director al Institutului Pasteur, apoi, la putin timp, a venit consacrarea deplina, premiul Nobel in medicina pentru cercetarile sale asupra imunitatii. Dupa ce a primit mult-ravnita distinctie, a petrecut o zi memorabila alaturi de sotia sa la Iasnaia Poliana, ca invitat al marelui scriitor rus Lev Tolstoi. Munca in ritm sustinut i-a obosit insa inima. In 1916, bolnav fiind, l-a rugat pe doctorul Roux de la Institutul Pasteur, de care biologul era legat sufleteste, sa fie ars "in cuptorul cel mare in care sunt arse animalele de experienta si sa-mi asezati cenusa intr-un bocal asezat pe unul din dulapurile din biblioteca". O gluma macabra, a fost parerea medicului, dar nu era deloc gluma, ci ultima lui dorinta, Ilia Mecinikov murind in acelasi an.
Medicinistii habar nu au ca Mecinikov are radacini romanesti
Am incercat sa aflam si parerea specialistilor legata de acest amanunt ce face cinste romanilor. Cercetatorii in domeniul biologiei si al medicinei contactati stiau prea putine sau deloc despre acest lucru. La Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr.T. Popa" din Iasi am aflat ca imunologia, conceptul descoperit de Mecinikov, reprezinta o notiune de baza in medicina. De fapt cei trei piloni pe care se sprijina medicina sunt: imunologia, genetica medicala si microbiologia. Cu toate ca fiecarui student de medicina ii sunt predate cunostinte de imunologie nu ii este amintit si acest fapt, anume ca descoperitorul ei are origini romanesti. "Si eu am invatat despre savant, dar nu stiam ca se trage din Romania. In anul II la medicina se preda imunologie fundamentala, in anul IV se face imunologie clinica, la toate specialitatile intra notiunile despre imunologie. Probabil in timpul comunismului nu se amintea de acest lucru pentru ca se considera ca singurele persoane cu realizari importante erau cei doi, cuplul dictatorial. Sau nu a fost nici un istoric care sa se ocupe mai indeaproape", a spus prof. univ. dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, rectorul UMF Iasi. In schimb, decanul Facultatii de Biologie, prof. univ. dr. Ioan Moglan, cunostea faptul ca savantul se trage din Moldova. "Eu stiam ca e din Basarabia. Stiam si ca boierii Milesti au avut un merit cultural, dar de legatura cu Mecinikov nu, dar intr-adevar asa este… Despre el se aminteste foarte succint mai ales ca materia este astazi superconcentrata. In schimb este mentionat acest lucru in tratatele stiintifice, se pot consulta. La Biologie se spune despre el doar in capitolul de istorie a disciplinei… si nu s-a insistat pe acest lucru mai degraba din neglijenta. Cred ca pur si simplu nu i-a cazut nimanui fisa sa insiste pe acest lucru", a spus prof. univ. dr. Ioan Moglan.
Citește pe Antena3.ro
