"Un mort înseamnă 130.000 de dolari"

Într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, comisarul Lucian Diniţă, şeful Direcţiei Poliţiei Rutiere, vorbeşte despre problemele din peisajul rutier românesc.

El susţine că, deşi cele 499 de radare de pe Loganurile de 30.000 de dolari sunt nedetectabile de conducătorii auto, la bugetul Poliţiei tot nu ajung bani, deoarece foarte puţine amenzi sunt plătite. Asta în condiţiile în care, potrivit unei analize a Băncii Mondiale, un mort într-un accident rutier costă 130.000 de dolari, iar un rănit grav - 13.000 de dolari. Ţinând cont că anul trecut s-au înregistrat 2.470 de decese, pierderea statului român în accidente rutiere este una uriaşă.

 

● Jurnalul Naţional: S-au pus în circulaţie noile radare. Performante şi nedetectabile. Mai multe amenzi, mai mulţi şoferi prinşi pe picior greşit. Să înţeleg că va creşte bugetul Poliţiei?

Lucian Diniţă: Trebuie spus un lucru esenţial. Acela că noul sistem are o dublă funcţie: de supraveghere şi de măsurare a vitezei. S-a vorbit la un moment dat că nu pot fi detectate de şoferi. Ba da. Dar timpul de reacţie nu mai există. În momentul în care funcţiunea de măsurare a vitezei depistează un astfel de caz, cu 30 de secunde înainte de declanşarea sistemului de înregistrare el îl are în cameră.

E ca la ruletă. Ocheşti şi după aia tragi. Îl ia în vizor, îi măsoară viteza şi abia după aceea începe să declanşeze. Detectorul detectează, numai că timpul de semnal care vine de la aparatul care măsoară viteza până la detector este foarte scurt. Aşa că cel de la volan este anunţat târziu. Detectoarele nu mai au nici un fel de eficienţă vizavi de chestia asta.

 

Amenzile nu se plătesc!

● S-au distribuit toate aparatele? Câte până în acest moment?

Nu. Deocamdată 299 din cele 499. Aşa cum vă spuneam, până la finele lunii vor fi distribuite toate aparatele. Şi atunci, sistemul va merge nonstop, adică pe supraveghere continuă, tip american, şi audio, şi video. Or, toată activitatea agentului de poliţie rutieră va fi monitorizată de acest aparat. Ce înţelegeri să mai faci? Că dacă găseşti pauze în sistemul de înregistrare va trebui să le justifici. Mai mult, utilizarea acestui sistem va folosi şi ca probatoriu pentru curse ilegale, ultraje împotriva poliţiştilor, conducere fără permis, cu martori cu tot.

 

● E greu de folosit sistemul, oamenii legii s-au obişnuit cu el?

Chiar dacă în media au existat fel de fel de glasuri care s-au exprimat în mai multă sau mai puţină cunoştinţă de cauză că poliţiştii nu ştiu să folosească acest sistem, e fals. Noi de la începutul lunii ianuarie am pregătit operatori aici la Bucureşti, care ulterior au format la rândul lor alţi opertori. Aparatele vor merge în trei schimburi. Avem oameni pregătiţi să lucreze cu aparatul 24 de ore din 24.

 

● Ce se întâmplă cu vechile radare? Radare fixe mai sunt?

Vor funcţiona în continuare şi cele vechi. Da, mai sunt şi radare fixe pe DN 1. Sigur, acum încercăm să reluăm discuţiile în legătură cu radarele fixe, deoarece este şi un concept european şi un mijloc modern de supraveghere a traficului. Nu ştiu, există un trend al societăţii româneşti de neînţeles la un moment dat. Toată lumea doreşte siguranţă, toată lumea doreşte securitate, dar fără Poliţie, fără sisteme inteligente, fără nimic.

 

● Explicaţi puţin care este sistemul cu aceste amenzi. Banii intră la bugetul Poliţiei?

Am văzut la un moment dat că media a prezentat o iniţiativă a şoferilor, deşi eu am spus-o de câteva ori, noi nu suntem câinele cu pisica, ci noi încercăm să le protejăm vieţile, nu neapărat să dăm sancţiuni. Or, aici suntem noi greşit înţeleşi. În condiţiile în care un mort înseamnă 130.000 de dolari, iar un rănit grav - e vorba de un raport al Băncii Mondiale, nu sunt estimările mele - este 13.000 de dolari, ia vedeţi dumneavoastră 2.470 de morţi anul trecut înmulţiţi cu 130.000 de dolari şi vedeţi cât a pierdut statul român numai într-un singur an. 

 

Ca să nu mai vorbim de anii din urmă, când numărul accidentelor era şi mai mare. Şi atunci revenim la chestia cu amenzile. Sigur, sancţionarea se face ca şi până acum. Problema e că deşi sunt aplicate aceste amenzi majoritatea nu le achită. Nu mai este problema Poliţiei aici, dimpotrivă este o problemă pur fiscală. Iar după părerea mea, la Ministerul Finanţelor sau poate la nivel de Guvern, ar trebui să fie înfiinţată o instituţie care să recupereze aceste amenzi.

Poliţia aplică, dar nu se poate duce la uşa omului să-i ceară să-şi plătească amenda. În 2009, Poliţia Rutieră a dat vreo trei milioane de sancţiuni. Or, la trei milioane aplicate la o medie să mergem pe minim de 60 de lei, minimul amenzii, haideţi să vedem unde ajungem. Dacă facem o socoteală, gândiţi-vă câţi bani se strângeau la buget.

 

● Deci, într-un cuvânt, amenzile nu îi mai ating pe cei care încalcă legea...

Da, aşa este, amenzile nu mai sperie pe nimeni. Şi nu mai sperie şi fiindcă avem cele mai mici amenzi din Europa. Gândiţi-vă că 60 de lei înseamnă vreo 14 euro şi dacă mai ai şi posibilitatea să achiţi la jumătate, ajungi la 7 euro. Ăsta e un mare semn de întrebare.

 

● Dar uniforma mai impune respect?

Este o întreagă discuţie aici. Apropo de ce vorbeam, de condusul maşinii pe drumurile publice fără permis. Îţi permiţi în Germania aşa ceva? Nu! Şi vă spun şi de ce. În primul rând, legile sunt mult mai drastice. Pe lângă faptul că te condamnă, mai trebuie să munceşti vreo zece ani ca să plăteşti şi suma amenzii.

În America, aţi văzut undeva ca persoana oprită de poliţist să se dea jos din maşină la omul legii? Nu, pentru că în momentul în care te dai jos, este atentat la viaţa poliţistului. Scrie în legislaţie. Legislaţia rutieră în momentul de faţă trebuie să fie armonizată cu cea din alte ţări. Este vorba despre acea civilizaţie pe care alţii o au, iar noi nu. Haideţi să vedem în România.

Te opreşte poliţistul şi tu începi să te cerţi cu el. Încerci să-i explici conducătorului auto ce a făcut şi primeşti aversiune. Eu încerc un parteneriat cu societatea civilă pentru a civiliza rutier acest popor.

 

Strategie rutieră

● Ştiu că la un moment dat s-a vorbit de elaborarea unui strategii de siguranţă naţională. Mai e valabil proiectul?

Strategia rutieră a fost reluată şi există un grup de lucru în care am lucrat şi eu pe componenta de siguranţă rutieră care este în curs de elaborare. Urmează ca acest document să fie adoptat de Guvern. Însă durează, că este o strategie de siguranţă naţională într-un domeniu de mare importanţă, care nu poate fi făcută de pe o zi pe alta. Strategia îşi propune în primul rând o îmbunătăţire a educaţiei rutiere. Spre exemplu, reintroducerea patrulelor şcolare de circulaţie.

De asemenea, caravanele şcolare care îşi propun să educe din punct de vedere rutier copilul din mediul rural. Una din marile probleme care s-a pus în discuţie a fost recuperarea amenzilor. Şi încercăm să introducem un sistem apropiat de cel bulgar. Atunci când ţi se eliberează permisul de conducere, ţi se dă şi un cartonaş de contravenţii. În momentul în care poliţistul te opreşte pentru o încălcare, îţi reţine cartonaşul. Or, dacă la următorul control nu prezinţi cartonaşul respectiv, ţi se suspendă dreptul de a conduce pentru 30 de zile.

Poate că aşa vom face şi noi dacă la nivel guvernamental va fi adoptată strategia. În 2008, bulgarii au recuperat cu acest sistem două miliarde de euro din amenzi la regimul circulaţiei.