Ungaria se pregătea de introducerea sistemului pluralist

Tovarăşului Emil Bobu,
Tovarăşului Ion Coman,
Ion Stoian,
Tovarăşului Ioan Totu,
Tovarăşului Iulian Vlad,

Luând cuvântul, la 1 iunie a.c., în cadrul sesiunii Parlamentului un­gar, primul-ministru Miklós Németh s-a referit pe larg la problemele actuale economice şi politice care confruntă Ungaria.
El a afirmat că programul guvernului constă din:
- Depăşirea structurii est-europene, care durează de mai multe decenii,
- Desfiinţarea statutului partidului,
- Edificarea sistemului politic pluralist.

1. Respingând acuzaţiile potrivit cărora ritmul rapid al procesului legislativ actual ar urmări crearea de avantaje în favoarea unor forţe ale PMSU mai orgnizate, premierul M. Németh a cerut urgentarea negocierilor dintre partid şi "masa rotundă a opoziţiei", în problemele fundamentale ale Constituţiei, reformelor şi economiei naţionale, declarând că guvernul va duce la îndeplinire hotărârile adoptate de participanţii la negocieri.

Afirmând că anii următori vor supune Ungaria unor încercări dure, el s-a referit la necesitatea de a se alinia ţărilor dezvoltate şi de a înlătura forţele divizării şi urii pentru a nu face din istorie un mijloc de discordie.

2. Recunoscând lipsa de încredere pe care o manifestă societatea ungară faţă de conducerea politică a ţării drept o problemă fundamentală a politicii interne, M. Nemeth a subliniat că unitatea din ultimele două decenii nu mai poate fi refă­cu­tă şi a chemat la acţiune toate forţele dis­puse să colaboreze cu guvernul său.

"Ţinând seama de interesele naţiunii, acest guvern şi-a asumat cultivarea tradiţiilor şi valorilor care îi unesc pe maghiarii din patrie cu cei care trăiesc dincolo de frontierele de stat. El a sprijinit şi sprijină realizarea activităţii proprii a naţionalităţilor din Ungaria şi asigurarea con­diţiilor sociale, politice şi culturale ale existenţei acestora. Guvernul a reprezentat şi reprezintă, adresân­du-se şi forurilor internaţionale, cauza maghiarimii, inclusiv pe cea a minorităţii ma­ghiare care trăieşte în România.

În pofida dificul­tăţilor, guvernul a creat condiţii pentru primirea şi întreţinerea refugiaţilor din România, trecând peste barierele politice şi ideologice nedrepte şi perimate care divizau maghiarimea lumii. Gu­vernul s-a adresat şi emigraţiei în spiritul des­chiderii.
Problema refugiaţilor impune, cu caracter de urgenţă, elaborarea legii emigrării şi imigrării - considerată un drept fundamental al omului. Trebuie să asigure fiecărui cetăţean posibilitatea de a părăsi liber teritoriul ţării şi de a se întoarce aici, în condiţiile respectării prevederilor legii.

Bazându-mă pe toate acestea, pot spune, în numele maghiarimii, al tuturor maghiarilor ca şi al altor prieteni de alte naţionalităţi din ţară şi de peste hotare, că pe scena istoriei ungare urcă o nouă forţă naţională, care este scutită de crimele epocii trecute şi care doreşte, cu angajare socia­listă, democraţie şi înnoire social-econmică.
Această nouă forţă este deja în parte, la putere, iar o altă parte a ei tinde spre putere. Ea este ghidată de comandamente morale interne şi-şi caută în prezent, aliaţi. Ea acceptă şi mulţumeşte pentru orice ajutor cinstit şi bine intenţionat" - a declarat preşedintele Consiliului de Miniştri al RP Ungare.

3. Referind-se la evenimentele din octombrie 1956 ca la o răscoală populară, el a afirmat că sentinţa dată la vremea respectivă împotriva lui Imre Nagy a fost, şi după legile vremii, ilegală şi a inclus elemente concepţionale prefabricate, întrucât "concepţia pe care ea s-a fundamentat nu a fost elaborată exclusiv în Ungaria". De asemenea, a exprimat părerea că multe din elementele programului lui Imre Nagy şi-au găsit locul în reforma economică din 1968 şi în diferite alte programe economice.

Subliniind împletirea tragică a destinelor lui Imre Nagy şi Janos Kadar, vorbitorul a declarat că există, în această împletire, multe puncte obscure şi numeroase urme care conduc în afara ţării, spre conducerile de atunci ale partidelor comuniste, lucruri despre care încă nu se ştie prea mult.

M. Németh a vorbit despre "epoca Janos Kadar", a ultimelor trei decenii, ca despre o epocă care, în pofida scăderilor sale a făcut posibilă prin rezultatele obţinute şi prin reformele sale, "trecerea paşnică şi organizată la un nou model". În prezent, "cariera lui Janos Kadar, ca prim-secretar, a început tragic, după care a cunoscut un avânt. A urmat înfrângerea şi eşuarea într-o criză prelungită, care durează şi acum. Pe baza aprecierii corespunzătoare a rolului său istoric, personalitatea acestuia va ocupa, ulterior, locul cuvenit. În definirea acestui loc istoric nu pot juca un rol acuzaţiile şi sentinţele subordonate dorinţei de a dobândi avantaje politice de moment", a subliniat vorbitorul.

El a exprimat angajamentul gu­vernului de a face totul în vederea transformării zilei de 16 iunie a.c., când se va desfăşura ceremonia reînhumării lui Imre Nagy, într-un simbol al împăcării naţionale.

M. Németh a anunţat, totodată, că procuratura generală îşi va publica poziţia în legătură cu dosarul penal al lui Imre Nagy încă înainte de data de 16 iunie 1989, făcând, astfel, posibilă reabi­litarea juridică şi politică. Ea a chemat la cinstirea memoriei lui Imre Nagy şi a foştilor miniştri de stat şi al Apărării din 1956, propu­nând, de asemenea, ca Parlamentul să elaboreze o lege care să declare ne­vinovăţia persoanelor respecti­ve.

Chemând, din nou, la transformarea zilei de 16 iunie într-o zi a pietăţii şi doliului naţional, primul-ministru al RP Ungare a încheiat cu subli­nierea: "depinde numai de noi ca epoca care a început în 1956 cu o tragedie naţională să nu se încheie cu o tragedie naţională, ci să condu­că la dezvoltare, în împrejurări paşnice, or­ganizate, de trecere".
Traian Pop
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 89-91