SPECIAL
Defrisarea unei paduri de stejari seculari a dus recent la desfiintarea Unitatii militare
de armament 01414 Filiasi, ramasa astfel fara camuflaj.
Unitatea militara 01414 Filiasi a fost recent desfiintata, in urma defrisarii unei paduri de stejari seculari, care ii asigura camuflarea. Un cadru militar, un padurar si un afacerist local s-au ales cu dosare penale, in vreme ce comandantul UM 01414 a anuntat ca se pensioneaza, iar seful Ocolului Silvic Filiasi a fost promovat.
ANDREEA TUDORICA, CRISTIAN VASILCOIU
Defrisarea unei paduri de stejari seculari din apropierea orasului doljean Filiasi a dus la desfiintarea unei unitati militare de armament, intrucat aceasta a ramas fara camuflaj. Armamentul de lupta al UM 01414 - cea mai bine pazita unitate militara din Oltenia - format in special din rachete, a fost transferat intr-o unitate gorjeana, imediat ce "afacerea" a iesit la iveala. Parchetul de pe langa Judecatoria Filiasi a demarat o ampla ancheta, insa itele sunt mult mai incurcate decat se credea initial. Asa s-a nascut dosarul nr. 356/P/2004.
Prim-procurorul Marin Rogoveanu declara ca nu poate dezvalui prea multe amanunte, pe motiv ca ancheta este in plina desfasurare, iar divulgarea informatiilor ar putea duce la periclitarea ei. Magistratul recunoaste totusi ca un cadru militar, un padurar si un afacerist local sunt cercetati pentru infractiuni la regimul silvic, fals intelectual sau tainuire. Rogoveanu spune insa ca nu poate divulga daca respectivul cadru militar este comandantul UM 01414 sau nu, fiindca cercetarile nu sunt finalizate. Magistratul admite totusi ca cercul acuzatilor s-ar putea extinde.
Surse judiciare au declarat pentru Jurnalul National ca ancheta este in faza de desfasurare, urmand a se stabili persoanele care se fac responsabile de defrisarea padurii si gradul fiecareia de vinovatie. Anchetatorii au stabilit cu certitudine ca in perioada 2003-2004 mai multe persoane au savarsit infractiuni la regimul silvic, constand in taierea si insusirea fara drept a unor arbori, atat din incinta UM 01414 Filiasi, cat si din exteriorul unitatii. Aceleasi surse mentioneaza ca in ceea ce priveste defrisarea padurii au fost implicate mai multe persoane, dar pana in prezent anchetatorii au declansat urmarirea penala doar impotriva a trei persoane pentru infractiuni la regimul silvic si tainuire, ale caror nume nu au fost facute publice inca. Procurorii vor sa afle si imprejurarile in care s-a patruns in unitatea militara respectiva.
Citește pe Antena3.ro
Cert este ca militarii arunca vina pe silvicultori, iar silvicultorii pe militari. Dupa cum reiese din registrele de acces, in unitatea militara taietorii de lemne au intrat si au iesit pe poarta ca la ei acasa. Registrele de acces au fost confiscate de procurori, consultarea lor fiind necesara desfasurarii anchetei.
PROCURORUL ACUZAT. Scandalul s-a iscat acum cateva luni, iar prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Filiasi, Marin Rogoveanu, a avut un rol pe cat de controversat pe atat de important. Magistratul a depus la Judecatoria Filiasi o cerere de perchezitie a depozitului de lemne al afaceristului local Iulian Bivolaru, pe motiv ca acesta ar detine stejari seculari taiati fara autorizatie. Cererea prim-procurorului a fost respinsa de judecatori din lipsa de probe insa coordonati de Rogoveanu, politistii din Filiasi au batut in aceeasi zi la poarta depozitului suspectat.
Dorind sa demonstreze ca n-ar avea nimic de ascuns, Bivolaru le-a permis politistilor accesul in depozit. Oamenii legii au inventariat materialul lemnos aflat in stoc si i-au pus, verbal, in vedere patronului sa inceteze orice tranzactie. Motivand insa ca are contracte deja incheiate cu diversi beneficiari din tara si risca sa fie obligat la plata de daune, daca nu le onoreaza in timp util, Bivolaru a dispus incarcarea a trei camioane cu material lemnos. Camioanele nu au apucat sa parcurga nici cativa kilometri, fiind trase pe dreapta de Politie.
PREJUDICIU IMENS. Una peste alta, din padurea de la Filiasi au fost taiati intre 700 si 1.000 de stejari seculari. Cifra exacta nu a fost stabilita nici pana in prezent, in cauza fiind dispuse mai multe expertize. Stejarii au fost taiati de la sol, iar vegetatia din padure nu permite inca efectuarea unei numaratori precise.
Nici valoarea prejudiciului nu a fost inca stabilita oficial, insa acesta este unul imens, daca stam sa ne gandim ca este vorba despre arbori plantati inca de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza si ca refacerea padurii ar putea dura sute de ani.
UM 01414 mai exista la locul cu pricina. De fapt, e mult spus mai exista. Mai sunt cateva cadre care asigura paza, dar rachetele si armamentul au fost mutate intr-o alta unitate militara, caci au ramas fara⦠camuflaj.
SURZI SI ORBI
"Toti padurarii care lucrau acolo sustin ca nu au vazut si nu au auzit nimic. Asta au scris in declaratiile date in fata mea. Fara probe, nu-i putem acuza. Am luat, totusi, masuri pe linie interna, impotriva lor" - Stefan Deca, directorul Directiei Silvice Dolj
MAPN
Reprezentantii MApN spun ca unitatea militara nu a fost transferata de la Filiasi, ci a fost subordonata UM 1565, ca urmare a reformelor structurale ale armatei. "Anterior, unitatea militara era subordonata direct comandamentului logistic intrunit", spun reprezentantii MApN, institutie care efectueaza anchete administrative numai in cazul in care se constata pagube. La solicitarea Parchetului, MApN a facut o ancheta privind intrarea in unitate a padurarului si a masinilor, concluziile fiind inaintate Parchetului. "Sectorul tehnic al unitatii trebuia impartit in doua: pentru a se face un gard trebuia sa se taie copacii intr-o anumita zona. In acest sens s-a facut o solicitare catre ocolul silvic care l-a trimis pe padurar. Acesta a venit, a masurat, a taiat cu oamenii lui si a transportat lemnele cu mijlocul lui de transport. Nici un militar de la UM 01414 nu este anchetat, in schimb au fost solicitati ca martori", au conchis reprezentantii MApN.
LEGE
Legea nr. 26 din 1996 prevede la art. 20 ca, in raport cu functiile pe care le indeplinesc, padurile se incadreaza in doua grupe functionale, una din ele fiind cea care cuprinde paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei si a obiectivelor de interes national, paduri pentru recreere, paduri de ocrotire a genofondului si ecofondului, precum si padurile declarate monumente ale naturii si rezervatii. Pentru fiecare grupa si subgrupa functionala, prin amenajamentele silvice se stabilesc masuri de gospodarire diferentiate, in vederea realizarii de structuri care sa asigure indeplinirea corespunzatoare a functiilor atribuite. De asemenea, la art. 61 se specifica: "Schimbarea categoriei de folosinta silvica, inclusiv defrisarea padurii, in scopul executarii de lucrari necesare gospodaririi fondului forestier se aproba de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si este scutita de plata oricaror taxe".
FOTO